Economiile populatiei pregatesc, în continuare, consumul

• Banii pusi la păstrare în bănci nu reflectă o sporire a bunăstării populariei de vreme ce consumul în crestere arată faptul că nu sunt satisfăcute încă nevoile de bază

Ritmul de creştere a creditelor a fost şi anul trecut mai mare decât cel al economisirii în depozite bancare. Creşterea mai lentă a economiilor a fost determinată de faptul că dobânzile acordate de bănci au depăşit cu puţin rata inflaţiei, iar diferenţa nu a oferit un profit semnificativ populaţiei.

Astfel, potrivit BNR, depozitele populaţiei şi ale firmelor au fost în 2006 de 87,34 miliarde lei, cu 23,8% mai mari decât în 2005. Pe de altă parte, împrumuturile date de bănci populaţiei au fost de 91,5 miliarde lei, cu 54,7% mai mari decât în 2005.

"Dacă au crescut creditele înseamnă că nu avem o creştere a nivelului de trai deoarece creditele nu fac parte din venituri", ne-a declarat Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Domnia sa spune că, în parte, creditele influenţează inclusiv depozitele deoarece "când iei credit trebuie să plăteşti asigurări, prime sau ipoteci pentru care economiseşti".

Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNIGCIMM), ne-a spus: "Faptul că împrumuturile acordate de bănci sunt mai mari decât depozitele populaţiei în bănci arată că e o creştere nu atât periculoasă, cât nesănătoasă a creditării". Domnia sa apreciază că "gradul de economisire a crescut mai lent decât creditarea, deşi el trebuia să crească foarte mult deoarece este o sursă importantă de investiţii". Pe de altă parte, Liviu Voinea spune că putem constata o tendinţă de creştere a economisirii atunci când ritmul de creştere a depozitelor la termen depăşeşte ritmul de creştere al creditării plus ritmul de creştere al PIB-ului. "Altfel, scade în termeni reali, deşi creşte în termeni nominali", este de părere directorul GEA.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Româ­ne a Băncilor (ARB), ne-a declarat că "economisirea nu poa­te fi observată doar dacă luăm în calcul depozitele şi creditele, pentru că imaginea globală a economisirii are nevoie de statisticile care să arate câte tranzacţii imobiliare au fost făcute în 2006 sau să ia în calcul evoluţiile de pe Bursă". Preşedintele ARB admite că investiţiile pe piaţa imobiliară sau pe Bursă nu sunt privite ca metode de economisire, dar crede că economisirea ar trebui analizată ca plasament al banilor în primul rând.

• Mai avem nevoie de aspiratoare, frigidere, DVD-uri şi televizoare

"Mai sunt mulţi paşi de făcut ca să economisim la nivel european, mai ales că mulţi oameni încă îşi doresc bunuri de consum ceea ce arată că economisirea făcută pregăteşte marea cheltuială", ne-a mai spus Radu Graţian Gheţea. Domnia sa aminteşte că în mediul rural nu există economisire pentru că "acolo se trăieşte de la o recoltă la alta", iar ponderea celor care economisesc este mică inclusiv în marile oraşe.

Motivele pentru care oamenii preferă încă să acceseze credite de consum şi nu să facă investiţii în economie este, potrivit lui Aurel Şaramet, "fie dobânzile sunt insuficient de atractive, fie că noile vehicule de economisire precum asigurările obligatorii sau pilonul II de pensii nu sunt definitivate".

Previziunile privind o majorare în 2007 a dobânzilor la băncile comerciale sunt pesimiste. "Nu cred că va fi o marjă mare de creştere a dobânzilor, chiar dacă va interveni concurenţa dintre bănci", spune Liviu Voinea, amintind că "dacă vor scădea dobânzile la credite, nu le poţi creşte foarte mult pe cele la depozite fără a pune în pericol marja de profit". Nici Aurel Şaramet nu crede că dobânzile vor creşte "mai ales că inflaţia este aşteptată să scadă".

Variantele alternative la depozitele bancare - fondurile de investiţii sau Bursa - sunt accesate foarte puţin de populaţie, deşi viitorul economisirilor ar putea sta în aceste instrumente.

Previziunile pentru 2007 privind economisirea nu sunt optimiste deşi BNR are o ţintă a inflaţiei de 4%, iar dobânda de politică monetară a BNR a fost menţinută în decembrie 2006 la 8,75%. Multe voci (inclusiv FMI) preconizează o revenire a inflaţiei aproape de 7%, iar în condiţiile în care randamentele la depozite se vor situa în jurul a 8%, profitul real va fi foarte mic. Acesta ar fi un motiv în plus pentru care populaţia şi-ar putea plasa economiile pe Bursă sau în fonduri de investiţii.

Pe de altă parte, Banca Centrală Euroeană a majorat în decembrie 2006 dobânda de politică monetară la 3,5%, iar dacă aceasta va ajunge la 4% în 2007, băncile de la noi vor fi încurajate să majoreze dobânzile la depozitele în valută. Cu toate acestea, întărirea leului în 2006 poate genera reţineri în rândul firmelor şi al cetăţenilor să îşi păstreze economiile în valută.