Economiştii din Senat au respins legea anti-tutun

Proiectul de lege care urmăreşte restricţionarea pieţei tutunului a fost respins, ieri, în Comisia Economică din Senat, cu şapte voturi împotrivă, un vot pentru şi două abţineri.

După votul de ieri, Oana Iacob, Gouvernment Relations Manager în cadrul JTI România, ne-a declarat, în numele Coaliţiei pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC): "Mesajul nostru către autorităţi a fost unul clar, acela că obiectivele de sănătate publică nu pot fi urmărite şi cu atât mai puţin pot fi atinse prin hiper-reglementări şi prin măsuri excesive care pun bariere în calea comerţului, care afectează pete 70.000 de agenţi economici şi care ar putea afecta bugetul de stat cu peste 1 miliard de euro. Din acest punct de vedere, am considerat că măsurile sunt disproporţionale şi nejustificate în raport cu obiectivul urmărit, mai ales având în vedere date Eurostat, care arată că, la tineri, factorul determinant în a iniţia fumatul îl reprezintă anturajul (peste 82%) şi doar 4% - pachetul. Credem că, dacă s-ar urmări cu adevărat obiectivele de sănătate publică, atunci acestea ar trebui îndreptate către acei 82%, prin campanii de educare şi nu afectând comerţul şi activitatea economică a unui întreg lanţ economic".

Proiectul de lege prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, cu excepţia magazinelor specializate în comercializarea produselor de profil.

Iniţiativa legislativă anti-tutun a fost depusă în Parlament de deputatul USR Emanuel Ungureanu şi mai urmăreşte extinderea definiţiei fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumează (ţigarete electronice) şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.

Industria tutunului şi distribuitorii engros, retailerii, micii comercianţi şi reprezentanţii HoReCa atrag atenţia asupra faptului că iniţiativa legislativă afectează grav un întreg sector economic şi peste 4 milioane de români.

Emanuel Ungureanu, iniţiatorul proiectului de lege, a subliniat că proiectul legislativ nu interzice fumatul şi nici vânzarea ţigărilor în supermarketuri, ci doar expunerea lor la vedere în magazine, adăugând că scopul principal este combaterea promovării intense a produselor din tutun, în special a celor de "nouă generaţie", nu doar a ţigărilor clasice, care riscă să "prindă" foarte bine la tineri şi adolescenţi.

Senatorul UDMR Istvan Antal a precizat, în timpul şedinţei de ieri de la Comisia Economică: "Să interzicem o industrie plătitoare de taxe este catas-trofal, din punct de vedere economic. Este clar că trendul în Europa este către interzicerea produselor din tutun şi, în acest context, industria de profil ar trebui să se reorganizeze, pentru că nici nu putem să închidem fabricile de ţigări în care s-a investit atât de mult. De asemenea, şi Guvernul trebuie să se coreleze într-un fel cu ceea ce se întâmplă în piaţă - nu mai putem fi dependenţi, ca buget de stat, de această industrie. Ar trebui să găsim alte in-dustrii care să o substituie pe cea a tutunului".

La rândul său, senatorul PNL Eugen Ţapu Nazare a subliniat că iniţiativa este lăudabilă, dar că nu este posibil "să fie defavorizată o industrie plătitoare de taxe, din care cu toţii ne luăm salariile, în favoarea unor contrabandişti".

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România au subliniat că 70% din ţigări sunt vândute în magazinele de specialitate, iar 30% din coşul zilnic reprezintă produsele din tutun. Potrivit sursei citate, cheltuielile micilor comercianţi cu implementarea acestui proiect se ridică la 50 milioane euro.

Astfel de reglementări pot duce la creşteri importante ale contrabandei şi la pierderi importante la buget, subliniază şi Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit.

În şedinţa de ieri, industria tutunului s-a exprimat vehement împotriva aplicării noilor reglementări. Reprezentanţii Philip Morris International au precizat că proiectul legislativ aduce o serie de efecte negative în piaţă: "Noua iniţiativă reprezintă o ingerinţă în activitatea comercială, modifică o legislaţie a publicităţii şi anulează investiţiile pe care noi, industria, le facem, inclusiv în domeniul cercetării".

La rândul său, Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice, British American Tobacco, a completat: "Considerăm că proiectul de lege este foarte restrictiv, având în vedere că România este în topul ţărilor cu cele mai restrictive legi din domeniu. Problema nu este lipsa reglementărilor, cu aplicarea lor şi educaţia în domeniu. (...) Vor fi afectaţi 70.000 de mici comercianţi, care vor fi penalizaţi prin aplicarea acestei iniţiative, iar la buget vor intra cu un 1 miliard de euro mai puţini bani din taxe, doar prin mutarea pieţei legale pe piaţa neagră. Vor fi influenţaţi 40.000 de angajaţi din industzria tutunului şi sectoarele conexe".

Acciza la produsele electronice şi la cele pe bază de tutun încălzit există deja în legislaţie, a evidenţiat Oana Iacob, de la JTI, adăugând: "Înainte să fie puse pe piaţă, produsele trebuie notificate cu şase luni înainte pe un portal al CE. De asemenea, în alte ţări precum Marea Britanie, după implementarea unui astfel de proiect, contrabanda a crescut de la 10% la 17%".

România are a doua cea mai mare graniţă extracomunitară, după Finlanda, unde cea mai mare parte a frontierei non-UE e în zone nordice, greu accesibile, a mai arătat domnia sa.

Printre altele, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege a menţionat că, acum, 5,5 milioane de români fumează, creşterea numărului fumătorilor fiind semnificativă. Cea mai mare creştere, de 50%, se evidenţiază la tinerii de 15-24 de ani.

Carmen Bădulescu, din cadrul Ministerului Economiei, susţine că trebuie notificată Comisia Europeană în legătură cu acest text de lege, aşa cum au procedat şi alte state care au adoptat astfel de reglementări. Nu există un studiu de impact în economie pentru aplicarea acestei legi, a mai spus domnia sa, subliniind că ministerul de resort nu susţine proiectul legislativ. Nici Ministerul Finanţelor Publice nu a susţinut iniţiativa.

Până acum, proiectul de lege are acord favorabil de la Consiliul Legislativ şi de la CES.

Expunerea de motive a proiectului legislativ arată, printre altele: "Consumul de tutun este recunoscut, în Strategia Naţională de Sănătate Publică 2014 - 2020, ca fiind un factor comportamental major cu impact semnificativ asupra stării de sănătate a adulţilor şi copiilor din România, fiind considerat un determinant major pentru starea de sănătate a populaţiei. Astfel, studiile cele mai recente estimează că 17,15% din totalul deceselor şi 16,16% din anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur (DALYs) se datorează consumului de tutun. (...)

Deşi procentul adolescenţilor care fumează curent ţigări este în scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că mai mulţi fumează curent produse din tutun încălzit. În total, procentul elevilor de 13-15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun (inclusiv produsele din tutun încălzit) a crescut în 2017 faţă de 2013 cu 7,5% (de la 35,9% la 38,6%). În rândul fetelor, această creştere este şi mai îngrijorătoare: cu 17,4%, de la 31% la 36,4%".

Conform sursei citate, Banca Mondială a evaluat, încă din 1999, evoluţia mortalităţii la nivel global prin boli datorată fumatului până în anul 2050: "Dacă oamenii vor continua să fumeze ca acum, numărul de decese datorate fumatului va fi în 2050 de aproximativ 520 milioane oameni. Dacă, prin măsuri de educaţie, reglementare etc. se reuşeşte înjumătăţirea celor care încep să fumeze până în 2020, atunci numărul deceselor datorate fumatului va fi în 2050 de aproximativ 500 de milioane - pentru că efectul diminuării debutului fumatului apare după mai mult timp".

Iniţiatorul proiectului subliniază că, în ciuda evoluţiei pozitive începând cu anul 2004, în România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte ţări europene, situând ţara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenţilor de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal.

Măsurile propuse de iniţiativa legislativă sunt următoarele:

- Actualizarea definiţiilor publicităţii, promovării şi sponsorizării tuturor produselor din tutun, directe sau indirecte şi a definiţiei fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun;

- Introducerea noţiunii de "produs similar produselor din tutun" pentru a reglementa şi acele produse utilizate ca substitut gestual ori social al fumatului (ţigareta electronică fără nicotină, narghileaua fără tutun) ori pentru facilitarea fumatului (dispozitivele care încălzesc tutunul);

- Eliminarea expunerii şi publicităţii produselor din tutun şi produselor similare la punctele de vânzare, cu permiterea expunerii şi publicităţii doar în magazinele special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse;

- Interzicerea acţiunilor de promovare a produselor din tutun şi produselor similare, inclusiv a distribuirii gratuite de mostre, cu excepţia magazinelor special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse;

- Interzicerea acţiunilor de sponsorizare pentru produsele din tutun şi produsele similare;

- Interzicerea fumatului în autovehiculele în care se află minori şi femei însărcinate;

- Introducerea posibilităţii ca persoanele cu afecţiuni psihice internate în unităţi sanitare în baza unei hotărâri emisă de o instanţă de judecată să poată fuma, însă n umai în spaţii special amenajate în exteriorul clădirilor, cu respectarea unor condiţii tehnice;

- Introducerea contribuţiei pentru sănătate aplicate cuprinzător tuturor formelor de produse din tutun conform redefinirii acestora.

Următorul pas în procesul legislativ este votul în Plenul Senatului, după care urmează dezbaterile pe marginea proiectului de lege în Camera Deputaţilor, care este for decizional.