Efectele pe termen mediu şi lung ale războiului din Europa asupra evoluţiei sectoarelor globale

Chiar dacă se observă disparităţi în funcţie de poziţia companiilor în lanţul de aprovizionare sau locaţia geografică, cele 13 sectoare analizate de Coface vor continua să fie afectate de războiul din Ucraina, direct sau indirect, pe termen mediu şi lung, conform unui comunicat remis redacţiei. Se aşteaptă ca majoritatea sectoarelor să fie afectate de un context al preţurilor ridicate a mărfurilor şi de problemele de aprovizionare exacerbate de război. Acesta este cazul preţurilor ridicate ale petrolului, care probabil vor continua să fie alimentate de efectul de propagare al interdicţiei asupra petrolului rusesc anunţată de comisia UE, precum şi al cerealelor (Ucraina, Rusia şi Belarus fiind producători majori de cereale). Având în vedere întreruperile în curs de desfăşurare a aprovizionării cu semiconductori şi efectul de propagare al pandemiei de COVID, aşa cum este ilustrat de blocarea portului din Shanghai, cu cât războiul durează mai mult, cu atât este mai probabil ca un şoc al cererii să se materializeze, determinând un mediu global mai advers.

Potrivit sursei citate, se aşteaptă ca sectoarele cele mai afectate să fie cele ciclice şi consumatoare de energie, cum ar fi petrochimie, transporturi, auto, hârtie, textile-îmbrăcăminte şi agroalimentar. Analizele arată că cele mai rezistente sectoare vor fi: media (un segment TIC), un segment de produse chimice de specialitate şi produsele farmaceutice.

Tensiunile inflaţioniste şi şocul energetic vor afecta în mare parte sectoarele ciclice şi consumatoare de energie, cu disparităţi semnificative între regiuni

Toate sectoarele industriale sunt vizate, dar cele mai ciclice şi consumatoare de energie, cum ar fi petrochimia, transporturile, hârtia şi îmbrăcămintea textilă vor fi printre cele mai afectate. Sunt sectoare tipic ciclice, care au fost influenţate în ultimii ani de inovaţiile tehnologice, evoluţia reglementărilor de mediu şi evoluţia preferinţelor consumatorilor. De exemplu, sectorul hârtiei se confruntă cu provocările digitalizării globale în curs a economiei şi a utilizării sociale.

Sectoarele care se aflau în dificultate înainte de criză vor fi, de asemenea, probabil puternic afectate de acest nou şoc pe viitor. La nivel global, sectoarele textile-îmbrăcăminte şi auto sunt deja marcate de acest şoc.

Pe termen lung, rămâne de văzut în ce măsură va fi afectat şi sectorul de retail. Acest nou context determinat de război alimentează incertitudini care probabil vor continua să frâneze încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, odată cu materializarea unor măsuri de sprijin implementate de unele guverne, în special în economiile avansate, cum ar fi bonurile alimentare pentru cele mai vulnerabile categorii de populaţie sau subvenţiile la preţul energiei din Europa, impactul asupra segmentului de retail ar putea fi relativ redus, subliniază sursa citată.

În timp ce sectorul transporturilor este consumator de energie şi probabil să fie afectat de preţurile ridicate ale petrolului, Coface anticipează disparităţi în impactul şocului între diferitele subsectoare, deoarece acestea se confruntă cu acest nou şoc având situaţii financiare diferite. De exemplu, în primul trimestru al anului 2022, profitul transportului maritim a fost de 28% din cifra de afaceri, în timp ce transportul aerian a înregistrat o pierdere de 11% din cifra de afaceri.

În plus, pentru majoritatea sectoarelor, vor exista diferenţe mari în ceea ce priveşte impactul şi o divizare între poziţiile industriilor/companiilor în lanţul de aprovizionare, în funcţie de situaţia în care acestea se află în amonte sau în aval. Dinamica geografică, de compoziţie şi operaţională din cadrul aceluiaşi sector are, de asemenea, un rol major în ceea ce priveşte impactul războiului.

Sectorul agroalimentar global este, de asemenea, probabil să rămână unul dintre cele mai afectate, cu riscuri socio-politice< b/ >

Având în vedere dimensiunea vitală a sectorului agroalimentar, consecinţele provocărilor cu care se confruntă din cauza preţurilor ridicate la alimente şi inputuri (în special îngrăşăminte) sunt critice, deoarece ar putea ameninţa siguranţa alimentară la nivel mondial, precum şi stabilitatea politică. Preţurile ridicate ale energiei contribuie la creşterea costurilor de intrare pentru culturile agricole, scăzând astfel randamentul pentru fermieri, în timp ce sectorul agroalimentar este deja vulnerabil la mai mulţi factori structurali precum riscurile biologice şi evoluţia condiţiilor climatice, concretizate de exemplu printr-un episod de căldură puternic de la începutul anului în diferite părţi ale lumii care provoacă secete (Cornul Africii, India etc..) şi incendii de amploare (cum ar fi în New Mexico în SUA).

Vor urma transformări semnificative în sectoarele de activitate şi obiceiurile de consum< b/ >

Pe termen lung, urmează o adaptare treptată a obiceiurilor consumatorilor şi ale companiilor (economii de energie, trecerea de la făina de grâu la cele alternative), precum şi o schimbare în organizarea lanţului de aprovizionare. Acesta din urmă va avea cu siguranţă un impact asupra lanţurilor globale de aprovizionare. De exemplu, rutele cruciale de transport feroviar de marfă între Europa şi China se dezvoltă acum în afara Rusiei, prin coridorul din mijloc. La fel ca impactul crizei COVID asupra tendinţelor sectoarelor globale, acest nou şoc este probabil să acţioneze ca un catalizator pentru transformări semnificative atât în organizarea lanţului de aprovizionare, cât şi în obiceiurile consumatorilor, subliniază sursa citată.

Anumite sectoare vor rezista< b/ >

Sectoarele anticiclice extrem de inovatoare, care implică cercetare şi dezvoltare, vor rămâne din nou cele mai rezistente la şoc.

În timp ce criza de sănătate legată de Covid s-a atenuat oarecum în multe părţi ale lumii, cu siguranţă nu s-a încheiat. Prin urmare, sectorul farmaceutic ar trebui să înregistreze în continuare performanţe financiare solide şi dinamice.

Dintre diferitele segmente TIC, Coface se aşteaptă ca media să reziste cel mai bine, deoarece investiţiile şi nevoia de echipamente necesare pentru a utiliza aceste servicii au precedat criza, astfel încât utilizatorii să nu fie afectaţi de întreruperile lanţului de aprovizionare. Mai mult, aceste servicii rămân necesare şi pot fi utilizate de la distanţă. Astfel, nu există constrângeri de natură fizică şi geografică, cum este în cazul transportului de marfă, de exemplu.

Se aşteaptă ca subsegmentul de produse chimice de specialitate, în special companiile de pe pieţele de frumuseţe, parfumuri sau arome, să fie mai rezistent în comparaţie cu alte industrii din acest sector, cum ar fi vopsele şi coloranţi, care sunt clienţi ai sectorului auto deja afectat de criza actuală.

Aceste 3 industrii (media, produse chimice de specialitate şi produse farmaceutice) au în comun o combinaţie de diverşi factori: sunt sectoare anticiclice, iar produsele şi poziţiile dominante pe piaţă sunt concentrate în anumite părţi ale lumii. În plus, acestea derulează activităţi industriale de înaltă tehnologie şi inovatoare, şi sunt relativ închise în ceea ce priveşte accesul noilor actori, se menţionează în comunicat.