Tevatura produsă de rezultatele primului tur al prezidenţialelor aduce cu alunecarea unui versant spre hăuri. Începe abia perceptibil şi se amplifică dramatic, cu fiecare secundă, pînă la finalul care modifică relieful şi cursul vieţii oamenilor aflaţi în calea dezastrului. Luni dimineaţă se discutau aprins, dar în termeni "academici", rezultatele din urne. Lumea voia să afle, să înţeleagă, cheile neobişnuitului succesul al candidatului TikTok. Joi, cazanul politicii fierbe la o sută de grade. Curtea Constituţională este chemată să decidă dacă anulează sau nu votul a 9 milioane de cetăţeni ai României. Georgescu a devenit pivotul politicii din România. Acuzaţii şi contra acuzaţii, dezvăluiri şi contra dezvăluiri, "sanctificare" şi "demonizare", atacuri şi contra atacuri. Biserica îl ţine în braţe - omul credinţei şi al valorilor autohtone, atîta vreme aşteptatul "neo-Sfîntul Gheorghe" capabil să învingă balaurul stricătorilor de neam, datini şi credinţă de pe meleagurile mioritice. "Partida europeană" îl dă cu capul de toţi pereţii, omul ruşilor, neo-legionarism, anti-europenism, anti-atlantism, anti-lgbt, anti-feminist. "Cine este Georgescu şi ce vrea el?", aceasta-i hamletiana întrebare. Răspunsurile, pe care Georgescu însuşi nu le-a furnizat niciodată, au împărţit societatea românească în două tabere furibund opuse. La orizont se profilează spectrul unor proteste şi contraproteste de stradă care pot arunca în aer bruma de linişte socială pe care o mai avem. Comisia Europeană a fost sesizată cu privire la activităţile TikTok, posibilele practici nelegale şi ingerinţe demolatoare pentru fragila democraţie locală. CSAT-ul a fost degrabă întrunit de Iohannis, să evalueze riscurile de securitate generate de neobişnuitele practici electorale ale lui Georgescu, de ingerinţele externe facilitate de platforma TikTok şi altele, posibil, dar şi de semnificativele consecinţe sociale şi economice angrenate de eventuala sa ascensiune la Cotroceni sau, din contra, de anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale. Cu siguranţă, la ora aceasta, cineva caută soluţii şi pentru eventualitatea eliminării totale din joc a lui Georgescu, pe motive de "securitate naţională". Relieful politic al României s-a schimbat în cîteva zile, cît altădată în cîţiva ani. Ce se va întîmpla duminică, la urne? Ce impact va avea acest episod politic, încă neîncheiat, asupra alegerilor de duminică? Cele care vor hotărî un lucru cu mult mai important decît numele celui care va merge la Cotroceni. Ele stabilesc balanţa de putere care va gestiona guvernarea pentru următorii patru ani. Va fi ea înclinată la stînga, va fi de dreapta, va fi nedecisă? Cine va înclina această balanţă, de data aceasta: cele două milioane de votanţi ai lui Georgescu sau cele nouă milioane care nu s-au dus să voteze în primul tur al prezidenţialelor, dar care acum au o miză uriaşă în faţă, pe care nu o mai pot ignora? Scenariile sunt multiple, dar cîteva ies în relief, prin consecinţele politice pe care le antrenează.
Scenariul "revanşa PSD". Duminică, mutra lui Ciolacu nu va mai juca aproape nici un rol în constituirea votului. Nici impostura lui, nici neputinţele lui... mă refer la cele politice, desigur. Votantul PSD este liber de orice consideraţii personale şi va vota cu două mîini eticheta, stindardul: PSD. Asta, cu atît mai mult cu cît rezultatele primului tur al prezidenţialelor au reuşit să facă din Ciolacu-PSD "o victimă a sistemului". Victimele trebuie răzbunate! Este de aşteptat, în consecinţă, o mobilizare la vot aproape de capacitatea maximă a bazinului PSD şi un procent în totalul voturilor, pe măsură. Unde poate ajunge ştacheta? Minim, 30%. Mediu, 35-40%. Maxim, orice peste 40%. "Efectul Georgescu", în acest scenariu, este o guvernare PSD care îşi va alege un partener minoritar pentru a stăpîni o majoritate confortabilă. Ca de obicei, poate fi constituită relativ uşor cu UDMR şi ceva reprezentanţi ai minorităţilor. În această eventualitate, prea puţin mai contează cine ajunge la Cotroceni, Georgescu sau Lasconi.
Scenarul "PNL rebound". O reacţie de supra-mobilizare nu poate fi exclusă nici în cazul electoratului PNL. Frustrat şi ameninţat de "ieşirea din istorie" datorată toxicelor soluţii Iohannis-Ciucă, nu doar nucleul de bază, ci şi o sumă de simpatizanţi liberali care nu au votat la prezidenţiale sau au votat altceva ar putea ajuta un partid "lovit crunt în dignitatea sa", vorba lui Caţavencu, să se întoarcă la un 20-25%. O bază destul de bună pentru a participa la viitoarea guvernare din diferite posturi: partener minoritar, partenerul la paritate într-o nouă "mare coaliţie", pivotul slab al unei majorităţi fragile, partener la paritate cu USR-ul, dacă efectul de mobilizare al PSD-ului este scăzut, iar reprezentarea sa parlamentară nu trece de 25%.
USR-ul nu are unde şi de unde să mai crească. Deci va ajunge în cel mai bun caz la istoricul 15%.
Ce se va întîmpla cu voturile lui Georgescu. Unde se duc aceste 2 milioane de voturi? Georgescu nu are un partid pe lista electorală, deci este inevitabil ca cei care l-au votat fie să nu se mai prezinte la urne pentru parlamentare, fie să se împrăştie. De votat PSD, mai repede intră dracul să se închine în biserică! De votat USR, cam tot pe acolo. De votat PNL, nu este imposibil, dar nici foarte probabil. Absenteismul dominant pare să fie soarta voturilor pentru Georgescu.
În mod paradoxal, "Efectul Georgescu" asupra parlamentarelor de duminică va fi mai degrabă întărirea "sistemului" decît demolarea sau schimbarea lui din temelii.
Scenariul cu cele mai multe necunoscute pentru scena politică a României este cel în care 9 milioane de cetăţeni care nu au votat la primul tur al prezidenţialelor ies acum la vot. Are ceva de spus istoriei această "Românie tăcută"?
Vom vedea luni!