Eforturi şi îngrijorări

Trei tipuri de concluzii se desprind din Raportul de monitorizare dat publicităţii marţi, de Comisia Europeană, şi prezentat de comisarul pentru extindere, Olli Rehn, Parlamentului de la Strasbourg: sînt domenii fără probleme (steag verde), domenii unde sînt necesare eforturi suplimentare (steag galben) şi domenii care provoacă îngrijorări serioase (steaguri roşii). În jargonul eurocraţilor, eforturile şi încurajările descriu două tipuri de probleme: cele ce pot afecta Uniunea la momentul aderării statelor candidate şi cele ce pot afecta doar statele nou intrate. De aceea, în declaraţia sa de presă, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, a atras atenţia că "implicaţiile diferitelor probleme nu sînt identice. Unele probleme - precum cele legate de managementul frontierelor sau corupţie - vor juca un rol direct în decizia Comisiei de anul viitor, dacă să recomande amînarea aderării pînă în 2008". Eforturile şi îngrijorările nu privesc Comisia, ci autorităţile române. Ele indică domenii problemă, în care sînt necesare progrese. Dar, aşa cum indică şi reprezentantul Comisiei la Bucureşti, două sînt domeniile în care schimbările trebuie să apară: combaterea marii corupţii şi securizarea frontierelor, ultimele restanţe din cele 11 domenii care făceau posibilă activarea clauzei speciale doar cu majoritatea calificată. Regimul special ce a fost aplicat ţării noastre a dat, deci, rezultate. Oricum, dincolo de aprecierile Comisiei sau ale Parlamentului, aderarea României şi Bulgariei va fi hotărîtă de Consiliul European, cel mai probabil la sfîrşitul lunii iunie 2006, cînd se va încheia preşedinţia austriacă a UE.

Printre îngrijorările serioase pe care Raportul le evidenţiază, în afara securizării frontierei şi combaterii corupţiei, sînt enumerate sistemul sanitar-veterinar, dificila constituire a Agenţiei de plăţi directe în agricultură, slaba capacitate de absorbţie a fondurilor structurale, situaţia neclară a achiziţiilor publice, lupta împotriva pirateriei şi a contrafacerilor, informatizarea sistemului de colectare a TVA şi poluarea industrială. Practic, la cele două probleme vitale se adaugă încă trei foarte serioase: poluarea industrială, securitatea alimentară şi pirateria informatică. Fiecare dintre ele ar afecta nu doar România, ci şi state ale Uniunii. Dacă porcii din România nu vor fi vaccinaţi împotriva pestei, vor fi afectate exporturile de carne franceze şi germane în SUA, pe cînd absenţa certificatului integrat de mediu va afecta doar întreprinderi româneşti, care nu vor mai putea funcţiona de la data aderării. Iar acei oameni de afaceri ce şi-au făcut calcule pe termen mediu, luînd în considerare o posibilă amînare a aderării cu cel puţin un an, ipoteză vehiculată prin medii jurnalistice şi de afaceri în vară, sînt acum obligaţi să îşi reconsidere strategiile şi să se adapteze.

Per total, România este atenţionată că la nouă dintre cele 31 de capitole de integrare există probleme, iar scrisoarea de avertizare care va formaliza acest avertisment va fi transmisă autorităţilor române săptămîna viitoare. Şi aici, unele surse vorbesc despre o schimbare de formă, scrisorile fiind trimise la cel mai înalt nivel, ceea ce la nivelul simbolisticii europene dezvăluie deja intrarea într-o altă etapă. Aprecierile asupra stării economiei româneşti sînt pe cît de circumspecte, pe atît de clare. Există riscul, avertizează Raportul, ca ritmul de creştere economică să conducă la dezechilibre datorate lipsei de corelaţie între creşterea puternică, bazată pe un consum înalt, care a determinat deja o balanţă comercială negativă, şi reforma fiscală, ce a condus la creşterea cheltuielilor şi implicit a deficitului public. Europa se află în expectativă şi doreşte rezultate care să justifice, faţă de o opinie publică din ce în ce mai rezervată în privinţa extinderii, cauzele aderării.

Dacă în cazul României, cu tot contextul politic tensionat din 2005, progresele au existat mai ales datorită presiunii exercitate de clauza de salvgardare specială, Bulgaria, fără un astfel de stimulent, liniştită de evaluările anterioare, pare să fi ratat anul. Concentrată asupra alegerilor parlamentare şi apoi asupra formării guvernului, ţara vecină a înregistrat progrese minime şi a acumulat o problemă suplimentară faţă de România, dar crucială: criminalitatea. Lipsa reacţiei imediate la concluziile Raportului a oficialităţilor de la Sofia indică o stare de surprindere. În aceste condiţii, asasinarea, la doar o zi de la publicarea Raportului, a patronul băncii bulgare "DZI Bank", Emil Kiulev, aduce o confirmare suplimentară asupra gravităţii criminalităţii din Bulgaria. Soliditatea coaliţiei guvernamentale de la Sofia este pusă la grea încercare, iar tandemul româno-bulgar funcţionează astăzi, paradoxal, în favoarea Bulgariei, şi dacă guvernanţii de la Sofia nu vor fi convingători, ipoteza decalării aderării celor două state, deja prezentă în Raportul de monitorizare, ar putea fi aplicată.

România are de făcut eforturi, dar ele pot fi realizate. Dacă lucrurile vor evolua pozitiv în privinţa celor două domenii cheie, securizarea frontierelor şi combaterea marii corupţii, principala îngrijorare ar putea deveni evoluţia Bulgariei. Pînă atunci mai sînt însă opt luni de eforturi susţinute pentru a convinge că România a pornit pe drumul său european.