Energiile regenerabile, retehnologizarea şi digitalizarea - domenii de interes pentru investitorii italieni

• Confruntate cu criza din energie şi războiul din Ucraina, cele peste 20.000 de firme cu capital italian din ţara noastră doresc să investească în noile oportunităţi economice

Provocările generate de pandemia Covid-19, de criza energetică şi războiul din Ucraina pot fi depăşite prin acţiuni comune prompte din partea factorilor decidenţi şi prin recalibrarea economiei Uniunii Europene pentru atingerea ţintelor propuse privind decarbonarea şi trecerea rapidă la energiile regenerabile, trecere care să anuleze şantajul practicat ani de-a rândul de Federaţia Rusă asupra Occidentului cu privire la furnizarea de gaze naturale, au afirmat participanţii la cea de-a unsprezecea ediţie a Forumului Economic, eveniment organizat de Confindustria România.

"Europa are nevoie de întărirea identităţii sale în faţa noului scenariu geopolitic cu care se confruntă, are nevoie de îndeplinirea obiectivelor politico-economice, energetice şi sociale şi de o armată defensivă adecvată noilor provocări globale. În condiţiile actuale în care apar informaţii contradictorii este dificil să ne gândim cum va arăta economia viitorului, fără să cântărim fiecare aspect. De aceea, ne-am întâlnit pentru a înţelege cu ce ne confruntăm şi ce ne aşteaptă cu privire la schimbările epocale care urmează să aibă loc", a spus, în deschiderea evenimentului, Giulio Bertola, preşedinte Confindustria România.

În mesajul transmis participanţilor la Forumul Economic de către premierul Nicolae Ciucă, se arată că membrii organizaţiei patronale Confindustria România au contribuit din plin la dezvoltarea economiei naţionale.

"Italia este un partener economic foarte important pentru noi. Investiţiile italiene directe în România se ridică la 9 miliarde euro, fiind pe primul loc ca număr şi pe al doilea loc ca volum. În prezent, peste 20.000 de firme cu capital italian activează în România, în domenii precum energie, mecanică de precizie sau industrie agro-alimentară. (...) În primele zile de război în Ucraina, companiile italiene din ţara noastră au pus la dispoziţia refugiaţilor peste 1000 de locuri de muncă. Semnarea unui protocol special cu Confindustria Ucraina pentru relocarea unor companii din ţara vecină pe teritoriul românesc reprezintă o mare oportunitate de a dezvolta noi unităţi de producţie şi de a atrage investiţii importante din partea companiilor-mamă italiene. (...) Sunteţi parteneri ai Guvernului României în efortul de dezvoltare a economiei şi a relaţiilor dintre cele două ţări prietene", a transmis premierul Nicolae Ciucă, în mesajul citit în cadrul Forumului Economic de către consilierul de stat George Agafiţei.

Alfredo Maria Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în ţara noastră, a arătat că războiul din Ucraina a pus în evidenţă dependenţa statelor membre ale Uniunii Europene de gazele naturale din Federaţia Rusă, dependenţă energetică ce trebuie să înceteze rapid deoarece reprezintă un element de vulnerabilitate. Ambasadorul Italiei a mai spus că, pe lângă acest aspect, războiul din Ucraina reprezintă un risc de penurie alimentară - mai puţin pentru Europa -, ci pentru ţările aflate în curs de dezvoltare.

"Este important pentru Europa şi pentru Occident să răspundă acestei preocupări a cetăţenilor privind situaţia alimentară şi să combată propaganda rusă care susţine că preţurile au crescut din cauza sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse", a precizat Alfredo Maria Durante Mangoni.

Reprezentantul Italiei la Bucureşti a mai spus că este nevoie de o colaborare strânsă între companiile dintre cele două ţări, colaborare la care să contribuie şi instituţiile publice şi al cărei scop să fie dezvoltarea relaţiilor economice.

"Nu trebuie să privim România ca pe o piaţă, ci ca pe un partener. Trecând peste dificultăţile legate de birocraţie, de slaba infrastructură de transport, apelul meu este să contribuim la dezvoltarea afacerilor în această zonă unde există numeroase oportunităţi de investiţii", a punctat Alfredo Maria Durante Mangoni.

• Vittorio Parsi: "Europa se confruntă cu cea mai mare criză politică de la încheierea războiului rece"

Ideile de mai sus au fost dezbătute pe larg în cadrul mesei rotunde "Compania viitorului în noua ordine economică", ce a avut loc în interiorul Forumului Economic organizat de Confindustria România. Participanţii la dezbatere au discutat despre globalizarea post-pandemică, multilateralismul, conflictul din Ucraina, lanţurile de aprovizionare şi relocarea, rolul Băncii Europene de Investiţii în faţa conflictului Rusia-Ucraina, necunoscutele privind aprovizionarea cu gaze naturale şi majorările aferente, revizuirea politicilor de tranziţie energetică, rolul Chinei, noile tendinţe macroeconomice, poziţia geopolitică a României în faţa conflictului din Ucraina, driverele fundamentale în contextul progresului economic, materiile prime. Masa rotundă a fost moderată de Daniela Mogavero de la Agenţia italiană de Presă Askanews.

Vittoria Emanuele Parsi, politolog şi director ASERI (Şcoala Post-universitară de Economie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Catolice Sacro Cuore din Milano) a susţinut că, prin declanşarea războiului din Ucraina, Vladimir Putin a vrut să pună Federaţia Rusă în atenţia tuturor ca pe o mare putere, o putere de prim rang, deşi puterea respectivă se manifestă doar pe plan militaro-nuclear şi pe plan energetic.

"Ne confruntăm cu cea mai mare criză pentru sistemul politic internaţional, de la încheierea războiului rece încoace. Această criză a readus războiul în centrul Europei, ca instrument în politica internaţională. Este important acum ca NATO şi Uniunea Europeană să răspundă rapid pentru a opri acest război. În primul rând, trebuie să scoatem economia europeană de sub dominaţia materiilor prime care sunt puternic geolocalizate şi să le înlocuim prin diverşi substituenţi sintetici. (...) În privinţa articolului 5 din tratatul NATO, privind apărarea colectivă, ţinând cont de ameninţările Rusiei la adresa Suediei şi Finlandei care vor să adere la alianţa euro-atlantică, eu cred că trebuie să apărăm aceste state, chiar dacă nu sunt încă membre ale NATO şi aici mă refer în primul rând la protecţia lor în faţa ameninţărilor nucleare din partea Moscovei. (...) Vladimir Putin este un criminal mediocru; nu este un geniu al răului, ci un nebun. Rusia este o ţară cu trecut incert şi fără viitor, ce propune mitologii pentru a reinventa trecutul. Rusia nu propune nimic nou faţă de ceea ce ştia toată lumea de mai bine de două secole", a spus Vittorio Parsi.

În aceste condiţii este nevoie de investiţii masive în domeniul energetic, au susţinut Lara Tassan Zanin - reprezentantul pentru România al Băncii Europene de Investiţii (BEI) - şi Edoardo Garrone - preşedinte executiv al grupului italian ERG.

"În contextul de astăzi, când ne confruntăm cu criza energetică, sistemul bancar de la nivel european susţine investiţiile în energiile regenerabile. Dorim accelerarea atingerii ţintelor din domeniul energiei stabilite la nivel european în privinţa dezvoltării cât mai multor capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile şi a dezvoltării reţelei de distribuţie a energiei, reţea ce trebuie să fie pregătită să preia ceea ce vor produce noile capacităţi care vor fi puse în funcţiune până în anul 2030. Din acest punct de vedere, există o posibilitate de creştere a investiţiilor şi există oportunităţi de afaceri mari în domeniul energetic. După aceea, va trebui să vedem ce facem cu consumul energetic; considerăm că este necesară redimensionarea acestuia, reducerea lui, care va avea efect şi asupra pieţei din energie, a preţurilor din piaţa respectivă, care este una reactivă", a spus Lara Tassan Zanin.

Reprezentanta BEI a arătat că banca respectivă a alocat 2 miliarde euro pentru reconstrucţia Ucrainei şi 2 miliarde euro pentru susţinerea statelor europene a căror dezvoltare economică a fost afectată de războiul declanşat de Federaţia Rusă.

• Marius Bostan: "România poate deveni un exportator net de gaze naturale şi poate ajuta energetic întreaga Europă"

Marius Bostan, fondator al RePatriot, a afirmat că, prin prisma actualului context geopolitic, România poate deveni un exportator net de gaze naturale, condiţiile fiind deja create prin modificarea legii privind exploatările offshore şi onshore. Domnul Bostan a mai spus că ţara noastră poate aduce un plus energetic important şi prin crearea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile. În ceea ce priveşte actualul preţ al gazelor naturale, Marius Bostan a precizat: "La acest preţ s-a ajuns în urma şantajului barbar din partea Federaţiei Ruse, şantaj favorizat şi de inevstiţiile reduse în energiile regenerabile. Cred însă că, odată cu demararea investiţiilor în perimetrele offshore din Marea Neagră, România va ajuta energetic întreaga Europă, care îşi va dobândi astfel independenţa energetică faţă de Federaţia Rusă".

În privinţa domeniului energetic, Edoardo Garrone, preşedinte executiv al companiei ERG, a susţinut că unica soluţie pentru a dezvolta economia Europei o reprezintă energiile regenerabile, precizând că actualele centrale nucleare nu sunt suficiente pentru a susţine nevoile energetice ale companiilor europene. El a spus că, prin dublarea actualelor capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, preţul unui MWh va fi pentru o perioadă lungă de timp între 65 şi 95 euro, fluctuaţia acestuia depinzând de cantitatea extrasă de gaze naturale.

Adrian Dimache, directorul Centrului de Studii pentru Europa de Est, a afirmat că ne aflăm într-un moment de schimbare a strategiei economice a Uniunii Europene, schimbare ce va aduce revizuiri tehnologice şi digitale care îşi vor pune amprenta asupra sistemelor economice actuale.

"Vorbim despre nanotehnologie şi despre calcul cuantic. Grafenul va schimba economia şi va da un nou imbold dezvoltării tehnologice în următorii 20 de ani împreună cu dezvoltarea care va avea loc în domeniul inteligenţei artificiale şi a internetului. Este posibil să asistăm la alte metode de rafinare a petrolului faţă de cele din prezent, metode nepoluante. Cert este că trebuie să privim înainte şi să participăm efectiv la noua strategie economică a Uniunii Europene", a concluzionat Adrian Dimache.