Europa de Est - sprijinită de Vest sau de FMI?

Criza financiară mondială a oprit expansiunea economiilor din Europa de Est şi a expus fragilitatea regiunii, a cărei creştere s-a datorat, parţial, banilor împrumutaţi, notează o analiză realizată de Associated Press (AP). Potrivit acesteia, situaţia curentă amplifică temerile legate de faptul că Europa Occidentală va fi chemată să salveze mai multe ţări care se confruntă cu probleme (după împrumuturile acordate Letoniei şi Ungariei), din cauza sporirii semnalelor referitoare la perspectivele sumbre ale regiunii.

Liderii europeni, care au injectat deja miliarde de euro în salvarea băncilor şi în măsuri de stimulare a economiei, se întreabă ce ar putea face dacă guvernele din Europa de Est vor avea nevoie de ajutor ca să evite întârzierea plăţii datoriilor, sau dacă filialele din regiune ale băncilor occidentale dau faliment, arată studiul.

Oficialii europeni insistă că fondurile necesare Europei de Est nu trebuie să fie acordate din bugetele lor, ci de către Fondul Monetar Internaţional, propunând recent dublarea fondurilor FMI disponibile la 500 miliarde de dolari, în vederea sprijinirii regiunii amintite.

"Am fost de acord că o dublare a resurselor FMI este necesară pentru un ajutor în caz de dificultăţi, pentru asigurarea stabilităţii băncilor, respectiv a ţărilor", a declarat cancelarul german Angela Merkel.

Deja, în Europa de Est, rata şomajului creşte semnificativ, pieţele imobiliare se prăbuşesc, iar monedele naţionale se depreciază continuu.

Agenţia de evaluare financiară "Standard & Poor"s" a avertizat, recent, că Ungaria, Bulgaria şi România vor înregistra datorii mari şi "se vor confrunta cu o lungă şi dificilă perioadă de adaptare".

Până în prezent, statele baltice, Ucraina şi Ungaria au fost lovite cel mai puternic de criză, iar Polonia, Republica Cehă şi Slovacia au o situaţie mai bună, datorită deficitelor şi datoriilor externe mai reduse.