EUROPARLAMENTARUL CĂTĂLIN IVAN: "Peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară"

Peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în ţara noastră se întorc afară, a declarat vineri europarlamentarul Cătălin Ivan.

"Noi ne stabilim priorităţile la nivel de stat în ceea ce priveşte cheltuirea banilor europeni, dar să nu ai o politică de susţinere a industriilor cu înalt grad de tehnologizare, cu valoare adăugată, cu locuri de muncă bine plătite nu este o scuză. Ţine de noi, nu de Bruxelles. Un calcul foarte simplu făcut arată că peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară, pe achiziţii, pe tot felul de utilaje de care avem nevoie ca să facem proiectele ambiţioase pe care ni le stabilim dar ghiciţi ce, nu le producem noi. Atunci calculele sunt mult mai complicate şi nu primim de la Uniunea Europeană bani pur şi simplu", a spus Ivan, în cadrul dezbaterii "Unde se duc profiturile din România? - Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare", informează Agerpres.

Europarlamentarul a precizat că ţării noastre îi lipseşte, printre altele, cercetarea.

"E un întreg mecanism economic care aduce bani în ţară, ar putea crea, dacă noi am şti cum să îi folosim, plus valoare şi un nivel de trai mai ridicat dar se întorc foarte mulţi în ţările care au industrie, care produc, care fac cercetare şi care creează produse noi, exact ceea ce lipseşte României în acest moment", a precizat Ivan.

• Cătălin Ivan: "Locurile de muncă create de investiţiile străine directe în România sunt foarte prost plătite"

Europarlamentarul a mai declarat, vineri, că locurile de muncă create de investiţiile străine directe în ţara noastră sunt foarte prost plătite pentru că sunt cu valoare adăugată foarte mică.

"Dacă vorbim de locuri de muncă create de investiţiile străine directe, aici este o marotă care se tot foloseşte «să atragem investiţiile străine că vin şi creează locuri de muncă, că sunt locuri de muncă bine plătite, se creează valoare adăugată». Cifrele arată că nu este chiar aşa. Valoarea adăugată la autovechicule este de doar 0,5%. Restul înseamnă că vin piesele de afară gata făcute cu valoare adăugată foarte mare în alte ţări . Dacă se face doar munca de asamblare, se înşurubează, valoarea adăugată este foarte mică şi atunci şi salariile sunt foarte mici. Locurile de muncă create de investiţiile străine directe în România sunt foarte prost plătite pentru că sunt cu valoare adăugată foarte mică. S-au creat nişte locuri de muncă, s-au angajat nişte oameni, dar pe salarii foarte mici. Tot ce înseamnă valoare adăugată mare nu se face în România. Au venit, au închiriat o hală, au adus piese, le-au montat şi au trimis mai departe. Noi suntem bucuroşi că 100-300 de familii au un loc de muncă, o pâine de pus pe masă, dar este suficient? Eu cred că nu este", a spus Ivan.

Potrivit acestuia, dincolo de faptul că au creat locuri de muncă prost plătite, că şi-au scos profiturile în afara ţării, niciun leu din banii pe care i-au adus în România nu a rămas în ţară.

"Dacă te uiţi la prima vedere pe cifre reiese că oamenii de afaceri români, capitalul autohton, sunt mult mai buni oameni de afaceri decât cei străini, deşi cei străini sunt în general companii cu experienţă, cu tradiţie în capitalism, veniţi de afară, înregistrează pierderi mult mai mari decât oamenii de afaceri din România şi profit mult mai mic. Cu alte cuvinte, ei vin în România pe pierdere, e aşa un fel de voluntariat, un act de caritate, creează nişte locuri de muncă. Ei, săracii, sunt pe pierdere. Diferenţa este cam de două miliarde între capitalul străin, profitul companiilor româneşti faţă de companiile străine. Companiile româneşti înregistrează cu 23% mai mult profit decât companiile străine, în timp ce companiile cu capital străin înregistrează pierderi cu 18% mai mari decât firmele din România", a mai afirmat europarlamentarul.

Dezbaterea "Unde se duc profiturile din România? - Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare", organizată vineri, este pasul al doilea din campania "Să luăm banii înapoi" ("Let's get the money back") iniţiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitaţi specialişti Interpol, Europol, ai Comisiei Europene şi ai altor organisme legate de fraudele internaţionale.

Concluziile campaniei "Let's Get the Money Back" vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plăţii taxelor şi frauda fiscală în UE.

În cadrul dezbaterii de săptămâna trecută, Cătălin Ivan spunea că multinaţionalele plătesc taxe foarte mici, capitalul autohton nu este încurajat în Europa, iar paradisurile fiscale trebuie să respecte nişte standarde internaţionale.