Evazioniştii fiscali se bucură încă de insuficienţele legislative

• Adrian Cucu, comisar general al Gărzii Financiare : "Ar fi bine să intrăm în forţă când avem elementele unei fărădelegi, dar din păcate aşteptăm, sigilăm şi reluăm acţiunea "

Problemele cu care comisarii Gărzii Financiare se confruntă sunt atât de ordin administrativ, cât şi legislativ, din moment ce numărul acestora deşi este redus, portiţele legislative pe care le au evazioniştii nu sunt puţine.

"Suntem 1.005 persoane în toată Garda Financiară din care 870 de comisari, ceea ce înseamnă că suntem foarte puţini, iar activităţile pe care le avem în competenţă sunt foarte multe", ne-a declarat Adrian Cucu, comisarul general al Gărzii Financiare. Domnia sa a adăugat că "alergătura după băuturi şi ţigări netimbrate sau cu timbre false se îmbină < armonios > cu actele de expertiză pe care le fac aceiaşi oameni care participă pur şi simplu la lupte de gherilă". Şeful Gărzii Financiare ne prezintă o situaţie concretă: "Agenţii economici fug, alveolele clădirii în care s-a constatat evaziunea nu sunt sigilate toate, iar prin ieşirile de deasupra se poate scoate orice, moment în care ar fi fost bine să putem intra în forţă dacă avem elementele unei fărădelegi". Cu toate acestea, Adrian Cucu spune : "Din păcate, aşteptăm, sigilăm şi reluăm acţiunea", admiţând că "acţiunile sunt cronofage şi generează impresia de lipsă de operativitate". Adrian Cucu consideră însă că "toate probele şi argumentele trebuie aduse într-o formă strict juridică, recunoscută de lege", admiţând că "după 2007 nu văd mo-dificări semnificative, soluţia fiind schimbarea metodelor noastre de lucru, dar asta presupune personal şi dotări supli-mentare".

La aceste neajunsuri se adaugă şi faptul că "este adevărat că unii comisari acţionează diferit în funcţie de puterea contribuabilului, fapt care nu vine neapărat din corupţie, ci din teama faţă de persoanele influente", spune Adrian Cucu, menţionând că "dorim să contracarăm acest lucru cu echipe de comisari din alte judeţe pentru că cei de pe plan local să nu fie expuşi". Cu toa-te acestea, şi când ameninţările la adresa comisarilor Gărzii Financiare se trans-formă în atacuri, se pare că legea îi avantajează pe infractori. "Din păcate nici astăzi nu a fost tras la răs-pundere comerciantul care l-a lovit anul trecut cu o sticlă în cap pe comisarul Gărzii ", spune sursa citată.

• Afacerile cu deşeuri industriale se află pe un teren "fertil"

Veniturile obţinute fraudulos din afaceri cu gestionarea şi exploatarea deşeurilor indus-triale sunt stopate cu dificultate de autorităţi pentru că "se fac dezmembrări ilegale, o parte din materiale sunt prelucrate de persoane care acţionează în numele unor firme fantomă, iar materialele ajung în zona comercială dar se eludează plata unor taxe", a afirmat Adrian Cucu.

Deşi Garda Financiară a întreprins în acest an 870 de acţiuni de control în acest domeniu şi a făcut 46 de sesizări penale pentru un prejudiciu de 10 milioane RON, comisarul şef al Gărzii ne-a declarat că "este un domeniu încă fertil unde se fac multe afaceri" pentru că, în final, marfa ajunge să fie exportată. Nici prelucrarea şi comercializarea masei lemnoase nu este ferită de infractorii economici, numai în acest an Garda Financiară a făcut 2.500 de verificări, a aplicat 2.100 de amenzi în valoare totală de 2,5 milioane RON, din care 1,93 milioane RON încasate şi a făcut 57 de sesizări penale privind prejudicii de 3 milioane RON.

• Alcoolul şi ţigările vândute la colţul străzii aşteaptă banii europeni

Integrarea în Uniunea Europeană este văzută de autorităţi şi cu speranţa, dar şi cu teama faţă de posibilitatea deturnării fondurilor europene prin diferite mijloace. "Antecedentele ne fac să credem că este posibil ca fondurile europene să fie râvnite de infractori, dar Garda Financiară şi celelalte instituţii au capacitatea să prevină şi să descopere aceste fapte", consideră domnul Cucu. În acest an, Garda a desfăşurat 20 de acţiuni, la solicitarea Departamentului de Luptă Antifraudă care coordonează aceste fonduri, şi "am observat că există tendinţa de a amplifica anumite categorii de cheltuieli prin supraevaluarea unor active şi prestări de servicii, sau trecerea banilor prin alte firme care substituie o parte din aceste fonduri", spune şeful organismului de control.

Tot reglementările europene le aşteaptă şi producătorii de ţigări sau de alcool, care speră că odată cu intrarea în UE, piaţa neagră a ţigaretelor şi a alcoolului să fie diminuată.

Adrian Cucu nu crede însă că procentul ţigărilor de contrabandă depăşeşte 10% din piaţă în unele judeţe ale ţării, deşi "pe latura de vest se vând ţigări provenite din duty-free-uri, iar acestea ajung până în centrul ţării, iar pe latura de sud-est intră ţigări din Republica Moldova sau au fost depistate ţigări româneşti cu banderole false". Impresia de abundenţă pe piaţă a produselor de contrabandă o dau comercianţii mărunţi, crede comisarul şef, cu toate că "în mod cert nu este imposibil să treci o marfă peste frontieră".

Lupta cu alcoolul contrafăcut are şi motive de protejare a sănătăţii consumatorului deoarece "se rafinează mai puţin, procesul de distilare nu e complet, transportul nu se face în cisterne de inox şi este amestecat cu diferite arome", spune şeful Gărzii Financiare. Cu toate astea "produsele se vând bine în zonele rurale şi în apropierea şantierelor din oraşe, deşi am întâlnit şi comercianţi care vând sticlele sterile, fără nicio etichetă pentru a reduce cât mai mult costurile", spune Adrian Cucu.

Garda Financiară a confiscat în ultima săptămână peste 22.000 de pachete de ţigări şi 1.000 de litri de băuturi alcoolice. De la începutul anului, Garda a avut circa 75.000 de acţiuni de control, soldate cu amenzi încasate de 690 miliarde lei vechi, cifre superioare anului trecut cu 25%. Numărul sesizărilor penale au fost în acest an de 1.282, iar valoarea prejudiciilor s-a ridicat la 3.000 miliarde lei vechi. Acţiunile comisarilor însă nu se reflectă în salariul acestora care a rămas cel mai mic din categoria organismelor de control, salariul maxim fiind de 14 milioane lei vechi brut, ceea ce îi determină pe unii să treacă "de partea cealaltă", aşa cum ne-a spus Adrian Cucu şi să prefere intrarea în rândul corupţilor.