Evenimentele culturale nu s-au oprit la Muzeul Astra

Muzeele în aer liber au devenit o alternativă tot mai căutată la activităţile care, momentan, suferă din cauza restricţiilor impuse.

Muzeul Astra din Sibiu, care şi-a obişnuit vizitatorii încă din anii trecuţi cu festivaluri şi târguri în aer liber, continuă să organizeze diferite evenimente culturale pentru publicul vizitator.

Week-endul trecut, peste 6200 de vizitatori au participat astfel la cea de-a VIII-a ediţie a Târgului "Frumos. Ceramic. Folositor." Timp de patru zile, 26 de meşteri olari din diferite regiuni din România, dar şi meşteri cahlari din Mediaş, judeţul Sibiu s-au adunat, spre încântarea celor care au ales să-şi petreacă week-endul la Astra, şi au susţinut diferite ateliere interactive de prelucrare a lutului. Vizitatorii muzeului au putut descoperi live care sunt etapele de realizare a ceramicii decorative şi utilitare de o calitate superioară. În plus, expozanţii prezenţi au oferit garanţia că oalele de lut sunt autentice, cu smalţ ecologic, care nu dăunează sănătăţii, iar vizitatorii nu riscă să achiziţioneze produse de ceramică copiată după modelele tradiţionale autohtone şi care sunt de o calitate îndoielnică.

Totodată, în cadrul târgului, au avut loc degustări pentru public, cu reţete tradiţionale gătite în vase de lut pe vatră deschisă. Cei curioşi despre cum se realizează obiectele din lut au putut participa la ateliere interactive de olărit şi decorat ceramică pentru copii şi adulţi, precum şi la ateliere de modelare şi presare a lutului în forme şi de ţiglărit.

Evenimentul care a readus în atenţia publicului ceramica tradiţională s-a desfăşurat în condiţii de siguranţă şi distanţare fizică impuse de normele de prevenire a răspândirii virusului Sars-Cov-2.

Târgul face parte dintr-o serie de evenimente care se organizează anual la Muzeul ASTRA, precum evenimentul dedicat Zilei Universale a Iei, unde se organizează expoziţii de ii de patrimoniu, ASTRA multicultural, cel mai mare eveniment dedicat tuturor minorităţilor etnice din România, Olimpiada micilor meştelugari, unde mai bine de 200 de copii li tineri din România se întrec în ţesut, brodat, pictat icoane pe lemn sau sticlă, sculptat sau confecţionat mobilier, confecţionat măşti sau încondeiat ouă, Tabăra Fără limite - Împreună întru tradiţie, o tabără interactivă, unde participă aproximativ 20 copii şi tineri cu diverse dizabilităţi în muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA este cel mai mare muzeu în aer liber din ţara noastră şi al doilea cel mai mare din lume, cu o întindere de 96 de hectare, din care peste 10 km sunt alei, care te îmbie la liniştie şi relaxare, pregătite să te ducă către cele peste 400 de case, fiecare cu povestea ei. Viaţa rurală de pe întreg cuprinsul ţării este redată într-o oază de verdeaţă, printre animale care păşc liniştite în ogrăzile gospodăriilor de altă dată, grădini cu legume, oameni care cosesc iarba şi căpiţe de fân.

În plus, la Muzeul Astra poţi vedea o colecţie de mori de vânt, printre care şi singura moară de vânt cu pânze din ţara noastră. Totodată, poţi admira cel mai vechi monument al muzeului - biserica din Dretea, judeţul Cluj, care datează din anul 1672. Înăuntrul ei poţi vedea o pictură extrem de bine conservată, cu mare valoare artistică. De asemenea, în gospodăria de preot din Stăneşti, judeţul Alba se spune că a învăţat două clase primare Avram Iancu. Printre căsuţele expuse poţi recunoaşte şi casele de pe bancnotele de 10 şi 200 de lei.

Conducerea Muzeului a anunţat că, în următorii ani, va beneficia de investiţii de aproape 5 milioane euro, din granturi norvegiene, dar şi bani de la bugetul de stat şi din surse proprii. Ciprian Ştefan, directorul general al muzeului, declara pentru news.ro că pe lac se va construi o nouă scenă, pentru concerte grandioase şi festivaluri mari de film, în timp ce casa pe care muzeul o are în centrul oraşului Sibiu va fi modernizată şi transformată în Centru de activităţi şi resurse regionale. În plus, va fi construit un arheoparc, vor fi reconstituite habitatele, iar oamenii vor putea să vadă, să experimenteze cum trăiau familiile de daci.

"Vom avea un spaţiu de olărit cu spaţiu de cazare cu tot", a afirmat directorul Ciprian Ştefan.

Domnia sa declara: "Deja am luat un proiect pe fonduri norvegiene, 2,5 milioane euro, aprobate. Vom folosi finanţarea pentru restaurarea clădirii noastre din centrul oraşului, fosta Hală a Măcelarilor, din secolul XV, unde vrem să construim un Centru de activităţi şi resurse regionale. Suntem în faza de precontractare, mai sunt clarificări de lămurit şi nu putem oferi alte detalii până nu semnăm contractul. Investiţia ar fi gata în aproape patru ani de la semnarea contractului. În plus, am depus un proiect şi pentru finanţare de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), sunt şanse mari să îl luăm, pentru scena de pe lac, de 2 milioane euro. Nu vrem o scenă clasică, ea se află oricum în mijlocul muzeului. Şi noi ne dorim ca toată zona să devină un spaţiu de socializare pentru public, şi pe parcursul săptămânii".

Scena veche de acum va fi demolată şi va fi făcut un nou amfiteatru natural, cu iarbă, cu băncuţe de lemn şi cu alei printre ele, unde oamenii se pot relaxa, potrivit oficialului Muzeului.

Ciprian Ştefănescu a mai precizat că va fi realizat un arheoparc, care începe din Neolitic şi se termină în prima parte a Evului Mediu, unde oamenii vor putea să vadă, să experimenteze cum trăiau familiile de daci.

Proiectul va fi gata anul viitor. Conducerea muzeului vroia să îl demareze în acest an, însă a fost amânat din cauza pandemiei.

"Noi acum suntem pe minus 2,5 milioane lei, din cauza Covid-19, nu am mai avut încasări şi nu am mai putut produce nimic. Dacă nu se închide tot iar, cred că vom avea aceaşi număr de vizitatori ca şi anul trecut. Tot ce facem la muzeu este din fonduri produse de noi, nu de la stat. Din 2012 până în prezent noi am câştigat proiecte de 15 milioane euro", a adăugat directorul muzeului.

Mai mult, muzeul mai are bugetate investiţii de 1 milion de lei în acest an, pentru infrastructura educaţională şi pentru aleile muzeului, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Sibiu.