EXCLUSIV. IESE LA LUMINĂ: Acces la uraniu pentru eşalonarea datoriilor "Rompetrol"

• Autorităţile de la Astana l-au întâmpinat pe preşedintele Băsescu cu propunerea ca noi să eşalonăm datoriile Rompetrol cu până la cinci ani, iar Kazahstan să ne dea facilităţi la exploatarea uraniului

• Tocmai peste cinci ani, noile unităţi de la Cernavodă ar trebui puse în funcţiune, cu uraniul kazah

• Deocamdată, negocierile sunt în toi, termenul final fiind luna septembrie

Delegaţia noastră, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, a fost întâmpinată, în martie, la Astana, de către autorităţile locale cu o nouă propunere pentru stingerea datoriei grupului Rompetrol - controlat de statul kazah.

Propunerea pusă pe masă de oficialii kazahi este una simplă, susţin surse guvernamentale: cele peste 600 milioane de dolari pe care Rompetrol trebuie să ni le plătească până în septembrie, prin răscumpărarea obligaţiunilor emise acum şapte ani, să fie eşalonate pe o perioadă de până la cinci ani. Perioada se suprapune cu data la care noi ar trebui să dăm în folosinţă cele două noi unităţi de la Cernavodă, unde ar urma să ajungă uraniul extras din Kazahstan.

Facilitatea cerută de kazahi nu a fost respinsă de autorităţile noastre, datorită compensaţiei pe care această propunere o avea ataşată: în schimbul eşalonării, ţara noastră ar fi primit, în contrapartidă, facilităţi pentru exploatarea unor zăcăminte de uraniu pe teritoriul kazah. Mai mult, cele două părţi au convenit şi constituirea unei companii mixte care să exporte uraniu şi apă grea din Kazahstan.

Din partea noastră va intra, în proiect, Compania Naţională a Uraniului, controlată de statul român.

Informaţiile noastre obţinute de la surse guvernamentale nu sunt confirmate oficial, deoarece ambele părţi au convenit amânarea anunţului final privind modul de stingere a datoriei Rompetrol pentru momentul în care negocierile vor fi fost încheiate.

Delegaţia noastră semnează, la Astana, un memorandum cu partea kazahă, prin care Compania Naţională a Uraniului va exploata, în regim de concesiune, o mină de uraniu. Planul kazah presupune, în fapt, anumite facilităţi la exploatarea minei, iar noi să oferim, în schimb, facilităţi la plata datoriei. Adică negocierile nu sunt marfă pentru bani, ci un schimb de facilităţi între cele două părţi.

• Mina de uraniu

Noile unităţi de la Cernavodă ar urma să fie funcţionale peste cinci ani, dar statul nostru nu s-a hotărât încă ce procent îşi va păstra în afacerea energiei nucleare.

Pentru noile unităţi de la Cernavodă trebuie să aducem uraniu din import, chiar şi dacă am revigora minele de la noi.

Varianta ca statul kazah să încerce amânarea plăţii datoriilor chiar pe termen de cinci ani a fost avansată şi de către analistul WBS România, Florin Cătinaş, care a declarat, pentru ziarul BURSA: "Se pare că statul român şi Rompetrol Rafinare au ajuns la un acord în privinţa răscumpărării parţiale a obligaţiunilor. Probabil că 20% dintre acestea vor fi răscumpărate anul acesta, iar restul de 80% să fie achitate pe parcursul a patru-cinci ani". Surse din Rompetrol susţin că statul român nu doreşte să reintre ca acţionar în rafinărie, ci mai degrabă ar prefera o soluţie pe termen mediu pentru exploatarea uraniului.

Memorandumul semnat între Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi compania statului Kazahstan presupune exploatarea unui zacămînt generos de uraniu, în regim de concesiune. Adică noi vom plăti redevenţă pentru exploatarea respectivă.

Pentru exploatarea minereului din Kazahstan, CNU va deplasa mai mulţi specialişti de la Feldioara. Aici, lângă Braşov, avem ultima facilitate de extracţie a uraniului din minereu.

Preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazabaev a declarat, după întîlnirea pe care a avut-o cu şeful statului român, că Republica Kazahstan va veni în întâmpinarea proiectelor României în vederea asigurării necesarului de uraniu pentru programul energetic de la noi. Mina din kazahstan ar putea produce cîteva sute de mii de tone de combustibil nuclear anual.

Specialiştii noştri de la Unitatea din Feldioara au fost lăsaţi fără obiect de activitate, închiderea minei Crucea-Botuşana din judeţul Suceava, singura mină care mai era în exploatare la noi. Unitatea producea anual peste 40.000 de tone de minereu de uraniu, din care se obţineau efectiv 200 de tone de uraniu, cantitatea necesară pentru asigurarea producţiei de energie electrică în cele două unitaţi funcţionale ale centralei de la Cernavodă. Chiar dacă mina noastră va fi fost salvată, cantitatea de uraniu produsă la noi nu ar fi suficiente şi pentru noile unităţi, 3 şi 4, de la Cernavodă, proiectate să fie construite până în 2015. Autorităţile noastre au analizat, înainte de acordul de la Astana, posibilitatea să importăm uraniu din Canada, Africa de Sud sau Australia.