EXCLUSIVITATE / GEORGIAN POP, COMISIA PENTRU EXERCITAREA CONTROLULUI PARLAMENTAR ASUPRA ACTIVITĂŢII SRI: "Miza energetică ar trebui să fie prioritatea zero a ţării noastre"

Reporter: În calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare de control a SRI, care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai relevante probleme cu care se confruntă, în prezent, serviciile de informaţii, în general, SRI, în special?

Georgian Pop: Serviciile de informaţii, la fel ca toate celelalte domenii de activitate de la noi din ţară, au fost afectate de efectele crizei economice.

Deseori, în spaţiul public este vehiculată o ipoteză conform căreia serviciile de informaţii au la dispoziţie foarte mulţi bani, lucru care este, însă, total greşit.

Singura formă de finanţare a acestei instituţii (n.r. SRI) este bugetul de stat, Serviciul Român de Informaţii neavând firme care să contribuie la sporirea veniturilor sale.

Nici salariile ofiţerilor din servicii nu sunt foarte mari, însă acest tip de activitate presupune foarte multă pasiune, aspect care nu este la fel de pregnant şi în alte tipuri de activitate.

Din acest punct de vedere, este destul de dificil pentru Serviciul Român de Informaţii, la fel ca şi pentru alte instituţii ale statului, să îşi păs­treze angajaţii, mai ales cei care sunt extrem de bine instruiţi pe anumite paliere de acţiune, cum ar fi zona IT.

În plus, Serviciul de Informaţii are nevoie de oameni foarte bine instruiţi în domeniul tehnologic pentru a face faţă atacurilor cibernetice, dat fiind faptul că, printr-o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, SRI este autoritatea naţională care coordonează acţiunile de "cyber-defence".

Reporter: Cum reuşeşte SRI, aşadar, să-şi păstreze angajaţii foarte bine instruiţi, dacă oferta financiară nu este extrem de atractivă?

Georgian Pop: Reţeta succesului este dată de legătura dintre grila salarială şi pasiunea pentru munca depusă, aspect care se reflectă în eficienţă şi performanţă în activitate, mai ales în sectorul de "cyber-defence".

Reporter: Care sunt aspectele de care ţineţi cont atunci când faceţi un control la SRI ?

Georgian Pop: Comisia de monitorizare a activităţii Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor pe care le deţine, din punct de vedere legal.

La nivel european, România este unul din statele cu cele mai multe atribuţii în exercitarea activităţii de monitorizare a activităţii unui serviciu de informaţii.

Există, desigur, şi anumite limitări, valabile şi în alte state - comisia nu poate interveni în operaţiuni care sunt în plină desfăşurare.

Unul dintre cele mai riguroase controale ale comisiei de monitorizare a SRI, din ultima perioadă, s-a efectuat pe palierul interceptărilor comunicaţiilor, unde ne interesează, îndeobşte, cadrul legal al unei astfel de acţiuni.

Să nu pierdem din vedere faptul că, recent, au existat anumite cazuri precum cel al procurorului Corneliu Bîrsan de la CEDO, cel al judecătorului de la CSM, Toni Neacşu precum şi stenogramele care au apărut în presă cu privire la discuţiile purtate de anumiţi lideri politici, în privinţa cărora ne-am autosesizat.

Toate controlale pe care comisia le efectuează sunt bazate pe documente oficiale, nu pe vorbe.

Aşadar, Serviciul Român de Informaţii nu îşi permite să facă interceptări ilegale, date fiind consecinţele penale pe care o astfel de acţiune ar avea-o asupra făptaşilor.

În plus, mecanismul tehnic prin care se face o interceptare nu permite producerea unor erori umane, existând un sistem electronic integrat care presupune mai multe filtre care trebuie să fie parcurse.

Scopul unei acţiuni de interceptare, în ultimul rând, constă în prevenirea şi combaterea actelor ilicite.

Ca atare, doar cei care au ceva de ascuns precum corupţii, traficanţii, teroriştii ar trebui să se teamă.

Totodată, statul de drept trebuie întărit prin stabilierea unui echilibru între libertăţile câştigate cu greu, în urmă cu 23 de ani, şi nevoia de securitate, nevoia de eliminare a corupţiei din administraţia publică, din educaţie, din sistemul de sănătate.

Serviciile de informaţii joacă un rol important în consolidarea statului de drept, prin cooperarea, conform legii, cu alte instituţii ale statului, cum ar fi Ministerul Public.

În plus, independenţa SRI faţă de orice tip de implicare politică constituie o constantă a controlului permanent pe care Comisia parlamentară îl realizează.

Reporter: Asistăm la o campanie de imagine a Serviciului Român de Informaţii?

Georgian Pop: Consider că o bu­nă comunicare a Serviciului Român de Informaţii, atât în interiorul instituţiei, cât şi cu societatea civilă, se încadrează în normalitatea erei globale din prezent.

Există două moduri distincte prin care un serviciu de informaţii se poate raporta la exterior: cel specific societăţilor deschise, de tip occidental, unde există un grad sporit de transparenţă a activităţii serviciului de informaţii: pagina de internet, facebook, detalii cu privire la organigramă, rapoarte cu privire la informaţii de interes general, interviuri publice ale Directorului, comunicate de presă, intervenţii publice ale purtătorului de cuvânt.

Cel de-al doilea mod este specific societăţilor totalitare, unde totul este învăluit în mister şi secretomanie, iar accesul cetăţenilor la orice tip de informaţie este de-a dreptul imposibil.

Reporter: Aducerea lui Omar Hayssam în ţară a stârnit un întreg val de reacţii la nivel naţional. Cât de mult influenţează acest întreg scandal imaginea serviciului român de informaţii, atât în ţară, cât şi în faţa partenerilor noştri din NATO şi UE ?

Georgian Pop: Două aspecte aş dori să punctez, cu privire la operaţiunea aducerii lui Omar Hayssam în ţară.

În primul rând, operaţiunea a fost una de succes care evidenţiază că avem un stat puternic, capabil să pună în aplicare o decizie judecătorească.

În al doilea rând, foarte multe comentarii, zvonuri şi ipoteze care au apărut, ulterior, cu privire la acest subiect nu au corespondent în realitate.

Din punctul meu de vedere, este important că avem instituţii capabile să realizeze o astfel de operaţiune, extrem de complicată. Istoria recentă ne-a demonstrat că doar câteva state au o astfel de capacitate operaţională.

În concluzie, felicit Serviciul Român de Informaţii şi celelalte instituţii pentru succesul lor.

Reporter: Există la ora actuală zvonuri privind schimbarea de gardă din servicii, fiind martorii, indirect, ai unui război pentru supremaţia din servicii, între vechea gardă şi cea nouă. Totodată, în ultima perioadă, au apărut nişte zvonuri potrivit cărora veţi fi succesorul lui George Maior la şefia SRI. Cum apreciaţi aceste informaţii?

Georgian Pop: Actualmente, media de vârstă în cadrul Serviciului Român de Informaţii este de 34 de ani, astfel încât schimbarea de gardă, după cum o numiţi, s-a produs în urmă cu ceva timp.

Serviciul Român de Informaţii a suferit o serie de transformări menite să eficientizeze instituţia şi acţiunile sale.

Iar acest lucru se poate observa atât în plan intern, cât şi extern.

În primul rând, performanţa în plan intern se reflectă prin acţiunile de prevenţie a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

De exemplu, ţara noastră a putut menţine, după atentatul de Burgas (n.r. atentat terorist comis în 2012, pe aeroportul Burgas, din Bulgaria) nivelul de alertă teroristă la "albastru precaut" (n.r. risc scăzut de producere a unui atac terorist) şi nu un nivel mai ridicat, însemnând, în plan operaţional, o activitate de prevenţie extrem de intensă.

Totodată, la nivelul opiniei publice, încrederea cetăţenilor în Serviciul de Informaţii a crescut foarte mult în ultimii ani, ajungând la un procent cuprins între 45-55%.

În plan extern, SRI este unul din seviciile cel mai bine cotate din NATO şi UE, aspect care a fost evidenţiat, recent, de vizita şefului CIA, John Brennan, care şi-a exprimat aprecierea vizavi de activitatea derulată de ofiţerii de informaţii de la noi din ţară.

În prezent, există aproximativ 90 de acorduri între Serviciul Român de Informaţii şi alte servicii secrete, pentru asigurarea colaborării la nivel internaţional.

Este important să precizăm acest aspect întrucât, în epoca globală şi în era informaţională, performanţa în intelligence nu mai poate fi bazată strict pe resursele şi capacităţile proprii ale unui serviciu, depinzând, într-o egală măsură, şi de cooperările dintre servicii.

Reporter: Vorbiţi de o medie de vârstă de 34 de ani în cadrul SRI. Dar în ceea ce îi priveşte pe colaboratori?

Georgian Pop: Orice serviciu de informaţii din spaţiul NATO are colaboratori şi informatori.

Resursa umană este extrem de importantă pentru serviciile de informaţii şi nu poate fi înlocuită cu nicio tehnologie.

În acest domeniu de activitate există o nevoie constantă de oameni care să fie capabili să surprindă un anumit trend, o anumită stare.

Eficienţa colaborării dintre servicii şi colaboratorii săi depinde de caracterul secret al acesteia, iar pe noi (n.r. comisia de control) nu ne interesează decât să se desfăşoare conform legii.

În ceea ce priveşte preluarea funcţiei de director al SRI, ceea ce vă pot spune, actualmente, este că îmi doresc să duc la bun final mandatul de preşedinte al Comisiei parlamentare de control a SRI. Este o funcţie care îmi conferă o experienţă profesională deosebită. Sunt un politician tânăr şi, evident, niciodată nu ştii ce oportunităţi îţi poate oferi viitorul.

În plus, aş dori să subliniez că, din punctul meu de vedere, actualul director mai are, în continuare, multe lucruri de făcut la SRI, activitatea serviciului fiind îmbunătăţită faţă de cum era în urmă cu şase ani, când domnul Maior a preluat această funcţie.

Practic, acum putem vorbi despre SRI ca despre un serviciu reformat, capabil să facă faţă provocărilor din era informaţională.

Într-adevăr, au existat numeroase zvonuri, în ultima perioadă, cu privire la posibilul succesor al domnului George Maior pentru fruncţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

Din punctul meu de vedere, acest subiect nu are niciun fel de fundament real.

Totodată, aceste zvonuri, mai mult sau mai puţin nevinovate, sunt lansate de anumiţi indivizi cu anumite interese în această zonă şi, în ceea ce mă priveşte, le voi tratata ca atare: simple zvonuri lipsite de corespondent în plan real.

Reporter: Şeful CIA, John Brennan, şi Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, au vizitat, recent, ţara noas­tră. A fost o coincidenţă venirea celor doi oficiali, aproape în aceeaşi perioadă?

Georgian Pop: Astfel de vizite nu se aranjează de pe o zi pe alta, având o agendă a discuţiilor bine stabilită, în prealabil.

Ambele întâlniri au fost bine pregătite, iar în perioada următoare, îmi doresc să mai aibă loc astfel de vizite deoarece acest lucru reflectă faptul că ţara noastră este importantă şi respectată în rândul partenerilor noştri.

Reporter: În ultima perioadă, aparent, asistăm la o "dezgheţare" a relaţiilor dintre ţara noastră şi Rusia. Există unele voci, atât în plan intern cât şi din afara ţării care consideră că Rusia vrea să-şi refacă sfera de influenţă de dinainte de 1989, iar Româ­nia se va apropia mai mult de proiectul eurasiatic, în detrimentul celui european. Cum apreciaţi o astfel de viziune?

Georgian Pop: Este important ca toată lumea să înţeleagă că ţara noas­tră are o anumită orientare strategică, la fel cum şi Rusia are interesele sale strategice, pe care şi le-a promovat de-a lungul vremii.

Trebuie să depăşim acel mod mitic de raportare la Rusia.

Relaţiile din prezent cu partenerii ruşi trebuie să se bazeze pe respect reciproc şi corectitudine.

În planul cooperării instituţionale cotidiene, relaţiile de colaborare pe diverse teme de interes comun - riscurile asimetrice (trafic de armament, infracţionalitate organizată transfrontalieră, droguri, terorism) - cu Rusia tind să se desfăşoare în parametrii normali.

Cu toate acestea, principalii piloni strategici ai ţării noastre rămân apartenenţa la NATO, apartenenţa la Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

Reporter: Şi totuşi, dacă analizăm strategia energetică a Rusiei şi modul în care o promovează, nu găsim foarte multe elemente de "corectitudine" vizavi de relaţiile cu statele din jurul său...

Georgian Pop: Este normal ca Rusia să vrea ca ţara noastră şi celelalte state membre ale Uniunii Europene să fie dependente de gazele ruseşti.

În acelaşi timp, este la fel de normal ca şi ţara noastră să caute alte resurse pentru a-şi asigura independenţa energetică şi pentru a-şi diversifica sursele şi rutele de aprovizionare energetică.

Mă refer la gaze de şist, la viitoarele explorări din Marea Neagră de petrol şi gaze naturale.

Cert este că miza energetică ar trebui să fie prioritatea zero a ţării noas­tre, în următoarea perioadă.

Reporter: Sunteţi un susţinător al iniţiativei privind cartelele telefonice preplătite care să fie achiziţionate doar pe baza prezentării datelor personale. Nu este oare acest lucru o dovadă a îngrădirii drepturilor cetăţeneşti?

Georgian Pop: Această iniţiativă legislativă a fost adusă în discuţie anul trecut, într-o şedinţă a CSAT, după atentatul de la Burgas, din Bulgaria şi se va transforma în normă atunci când Guvernul îşi va asuma responsabilitatea printr-o Hotărâre de Guvern sau Parlamentul printr-o lege.

Ţara noastră este, în prezent, singurul stat din Uniunea Europeană unde mai poţi achiziţiona cartele preplătite fără a prezenta date de identificare personală.

Actualmente, există anumite ţări din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia unde membri ai reţelelor infracţionale au achiziţionat cartele preplătite de la noi din ţară, pe care le-au activat prin roaming şi pe care le folosesc pentru a înfăptui acte de terorism sau fapte criminale.

Iar atunci când serviciile secrete din statele respective identifică numerele de telefon utilizate de infractori şi se adresează instituţiilor de la noi din ţară, nu primesc niciun fel de răspuns, întrucât nu există niciun resort pentru a indentifica posesorul respectivului număr de telefon.

Aşadar, această iniţiativă legislativă poate fi privită ca o măsură menită să blocheze accesul teroriştilor, membrilor grupurilor de crimă organizată, corupţilor, infractorilor, atât de la noi din ţară dar şi din alte state, la modalităţi de comunicare fără să fie identificaţi.

În niciun caz, însă, nu trebuie privită ca o măsură care îi vizează pe cetăţenii oneşti.

Reporter: Strategia Naţională de Apărare este în aşteptare de mai bine de doi ani. Nu reprezintă această întârziere a aprobării strategiei un risc pentru securitatea naţională?

Georgian Pop: Într-adevăr, întârzierea aprobării Strategiei Naţionale de Apărare poate fi considerat un factor de vulnerabilitate pentru securitatea statului român.

Discuţia pe această temă este extrem de importantă întrucât strategia naţională şi pachetul de legi pentru securitatea naţională sunt două din cele mai relevante instrumente de lucru pentru pentru instituţiile de profil.

Oamenii politici trebuie să găsească un consens astfel încât Strategia de Apărare să fie aprobată în următoarea perioadă.

Personal, consider că după modificarea Constituţiei ar trebui aprobat şi noul pachet de legi pentru securitatea naţională, prin care statul român să se alinieze la normele de securitate din statele membre ale NATO.

Reporter: Se vorbeşte tot mai des de subminarea economiei naţionale şi de o substituire a interesului naţional cu cel al grupurilor de interese, din jurul partidelor politice. Cum apreciaţi o astfel de afirmaţie?

Georgian Pop: Nu neg faptul că, într-adevăr, corupţia continuă să fie la un nivel destul de mare, însă, în ultimii ani lucrurile au început să se schimbe destul de mult şi în această zonă.

Dacă, la începtul anilor 2000- 2001, părea de-a dreptul imposibil ca un minstru, parlamentar sau orice alt oficial public să fie condamnat pentru o faptă de corupţie, în prezent, lupta anticorupţie s-a accentuat şi a căpătat consistenţă.

Indubitabil, principalii beneficiari ai eficienţei luptei anti-corupţie sunt cetăţenii cinstiţi, adică majoritatea covârşitoare a românilor.

Gradul de corupţie afectează, în mod direct, calitatea vieţii, iar noi, cu toţii, ne dorim să îmbunătăţim standardele de viaţă ale cetăţenilor, motiv pentru care orice individ sau grup, indiferent de aflierea politică, va trebui să plătească penal, dacă săvârşeşte acte de corupţie.

Reporter: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai mari ameninţări, din prezent, la adresa securităţii naţionale?

Georgian Pop: Riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale sunt de două tipuri: cele din plan extern, ca urmare a extinderii globalizării şi a interdependenţei dintre state, şi cele din plan intern.

Cele mai accentuate ameninţări externe sunt legate de riscurile asimetrice (reţelele de terorism, crimă organizată transfrontalieră, trafic de arme etc.) sau cele clasice precum spionajul.

Totodată, trebuie să avem în vedere şi poziţia geostrategică a statului român dar şi faptul că suntem membri NATO şi că vom avea scutul american antirachetă la baza de la Deveselu.

În plan intern, buna funcţionare a statului român este afectată, de exemplu, de corupţia din administraţia publică, de evaziunea fiscală, dar şi de fragilitatea sistemului de sănătate.

Dacă nu vor fi luate măsurile adecvate, în viitorul apropiat, şi deprofesionalizarea corpului adminis­trativ se poate transforma într-un risc pentru securitatea naţională.

Reporter: Domnul Maior anunţa încă din 2007 iminenţa crizei economice. Cu toate acestea, în acelaşi an, salariile creşteau, la fel şi pensiile...

Georgian Pop: O informaţie în sine nu modifică realitatea. Informaţia trebuie să fie transformată în decizie politică înţeleaptă.

Conform legislaţiei în vigoare, rolul SRI este de prevenţie şi de informare.

Personal, consider că, în viitor, chestiunea valorificării informaţiei furnizate de către un serviciu de informaţii trebuie abordată şi din punct de vedere juridic, printr-o lege a res­ponsabilităţii ministeriale.

În prezent, legislaţia nu stipulează ce responsabilitate ar trebui să aibă beneficiarul legal de informaţii (Guvern, Ministere, Administraţia Prezidenţială, Parlament, Administraţie Publică Locală) atunci când primeşte o informare de la Serviciile de Informaţii.

La un moment dat, însă, clasa politică trebuie să-şi asume răspunderea vizavi de modul în care sunt valorificate informaţiile primite de la servicii întrucât, în ultimă instanţă, nevalorificarea unor informaţii pertinente înseamnă risipirea banului public cheltuit pentru obţinerea acestora.

Reporter: Cum apreciaţi acordarea de puteri executive Serviciului Român de Informaţii? Consideraţi că există şanse ca iniţiativa legislativă a domnului Cezar Preda să primească avizul, în condiţiile în care USL s-a exprimat că nu este de acord cu propunerea?

Georgian Pop: Una din priorităţile legislative ale Parlamentului, după modificarea Constituţiei, este aprobarea pachetului de legi pentru securitatea naţională. Aceste aspecte vor fi discutate, la momentul respectiv.

La fel ca şi în situaţia cartelelor preplătite, însă, este important să avem o discuţie raţională şi riguroasă pe această temă.

La nivel european, există două curente care vizează chestiunea acordării unor puteri executive serviciilor de informaţii.

Unele state precum Spania, Franţa dar şi ţările nordice au acordat o anumită competenţă de ordin executiv serviciilor de securitate, exclusiv sub autoritatea procurorilor.

Pe de altă parte, există şi categoria statelor din care face parte şi România, unde serviciile nu au nicio competenţă de tip executiv.

Nu doresc să dau un răspuns tranşant, dar aş dori să adresez o întrebare care are foarte mare legătură cu acest subiect.

Pentru eficienţa actului de justiţie dar şi pentru buna funcţionare a statului, când un procuror, de pildă, investighează un caz de spionaj, cu cine va colabora mai eficient: cu ofiţerul din servicii care a studiat cazul sau cu poliţistul judiciar?

Reporter: Vă mulţumim!