EnglishProiectul legii consolidate a pieţei de capital se află pe ultima sută de metri, fiind necesară doar definitivarea capitolului de sancţiuni şi a celui de dispoziţii tranzitorii şi finale. Acesta urmează să fie transmis Guvernului săptămîna viitoare, după cum ne-au precizat reprezentanţii CNVM.
Capitolul emitenţi a suferit modificări importante în sensul că au fost retrase o serie de prevederi referitoare la activitatea societăţilor, cum ar fi unele obligaţii ale acestora atunci cînd procedează la majorări de capital social (acordarea dreptului de preemţiune şi aplicarea primelor de emisiune). Dacă în legea aflată în vigoare sînt interzise aporturile în natură, în noua variantă de lege CNVM revine asupra acestei modalităţi de majorare a capitalului social şi le permite, cu condiţia să fie hotărîte de AGA la care participă trei pătrimi din numărul acţionarilor şi cu aprobarea a 75% din drepturile de vot. Poate că această favoare acordată acţionarilor majoritari nu este atît de neobişnuită (deşi, experienţa noastră arată că metoda a fost folosită pentru a-i dilua pe minoritari cu tot soiul de fiare vechi prezentate drept "aport în natură" - mai ţineţi minte elicopterul aportat la fabrica de ciorapi?).
Dar, din lege, a fost eliminat dreptul acţionarilor care deţin împreună 10% din acţiuni sau individual 5%, de a solicita trimestrial administratorilor rapoarte intermediare despre activitatea societăţilor listate. Asta cum se explică? Este asta o măsură de creştere a transparenţei, sau dimpotrivă?!
În legea pieţei aflată în vigoare este prevăzută obligativitatea administratorilor societăţilor lis-tate să raporteze orice act juridic încheiat de către societate cu administratori, angajaţi sau acţionarul care deţine controlul, a cărui valoare depăşeşte 50.000 de euro. Ultima variantă din proiectul noii legi prevede, însă, ca astfel de acte să fie raportate doar o singură dată pe an, în cadrul adunării generale a acţionarilor care prezintă situaţiile financiare anuale.
Aceeaşi întrebare: aşa creşte transparenţa? Creşte protecţia investitorilor? Cu siguranţă, nu! În plus, nivelul minim valoric al contractelor supuse obligaţiei de raportare a crescut la 100.000 de euro. Ba, chiar, proiectul de lege prevede că în cazul în care societatea încheie acte juridice cu persoanele menţionate anterior trebuie să fie respectate interesele acestora în raport cu ofertele de acelaşi tip existente pe piaţă... (îndeajuns de groasă, nu-i aşa?!).
Societăţilor listate li se acordă un termen de patru luni pentru informarea publicului cu privire la situaţiile financiare anuale, de la închiderea exerciţiului financiar. Raportul semestrial va fi pus la dispoziţia publicului în interval de două luni de la încheierea perioadei de raportare. Mai nou, CNVM impune raportarea trimestrială a rezultatelor financiare pentru toate societăţile listate pe o piaţă reglementată. Aplicarea votului cumulativ nu mai este obligatorie ci se lasă la latitudinea societăţii, în funcţie de actele constitutive ale acesteia. Dacă pînă acum CNVM impunea o anume metodă de calcul doar pentru ofertele publice de preluare obligatorii, în noua variantă a proiectului de lege se impune un anumit preţ şi pentru ofertele publice de preluare lansate în mod voluntar de către investitori. Excepţiile de la ofertele publice obligatorii instituite pentru acţionarii societăţilor aflate în proces de privatizare se menţin şi în continuare. Avantajîndu-i net pe acţionarii majoritari în dauna celor mici, noul Proiect de lege escaladează războiul dintre aceste două părţi, declanşat cu trei ani în urmă. Dacă evaluăm istoria din perspectiva momentului, constatăm că arbitrajul CNVM i-a dezgustat şi îndepărtat pe micii investitori, dar, în acelaşi timp, a permis marilor investitori să-şi închidă societăţile şi să se delisteze. Aşa politică nu avea cum să favorizeze dezvoltarea pieţei...
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
