Exportatorii români trebuie să fie ireproşabili pentru a intra în Japonia

• Interviu cu Mihai Prundianu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-Japonia

Reporter: În ce stadiu se află relaţiile dintre România şi Japonia?

Mihai Prundianu: Între Japonia şi România există o relaţie de prietenie tradiţională. După Revoluţia din decembrie 1989, Japonia a sprijinit activ procesul de democratizare în România şi trecerea la o economie de piaţă, fiind foarte apreciată din acest motiv de către poporul român. După aderarea României la NATO şi UE, Japonia şi România au colaborat strâns în probleme regionale şi globale, ca parteneri importanţi care împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale, cum ar fi democraţia sau drepturile omului. În anul 2009, s-au împlinit 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. Cu această ocazie, s-a stabilit de comun acord că relaţiile bilaterale de prietenie să se dezvolte pe mai departe. Principiile care stau la baza politicii externe a Japoniei, conform premierului nipon Aso Taro, sunt "Diplomaţia bazată pe valori" şi "Arcul libertăţii şi al prosperităţii", acestea constituind conceptele politice enunţate de premier în cadrul vizitei oficiale la Bucureşti pe vremea când acesta se afla în fruntea diplomaţiei nipone şi prin intermediul cărora Japonia va căuta să îşi aducă propria contribuţie la modelerea relaţiilor cu România.

Reporter: Japonia este una dintre ţările care a acordat statului român o serie de finanţări...

Mihai Prundianu: Japonia este unul dintre principalii parteneri economici asiatici ai României, sprijinind masiv, cu asistenţă financiară şi tehnică, procesul de reforme din România. Au fost acordate împrumuturi pe perioade de 30-40 de ani pentru:

- realizarea liniei de metrou Piaţa Victoriei - Otopeni, cu un credit în yeni echivalent cu circa 320 milioane euro (în curs de operaţionalizare, după semnarea, la 10 martie 2010, a Acordului de împrumut, cu ocazia vizitei oficiale de lucru a Pre-şe-dintelui României);

- reabilitarea porţiunii de sud-vest din drumul naţional 6, în valoare de 80 milioane dolari;

- modernizarea căii ferate Fe-teşti- Constanţa, în valoare de circa 220 milioane dolari;

- reabilitarea Centralei termoelectrice Turceni (Grupurile 3, 4, 5 şi 6), în valoare de 280 milioane dolari;

- construirea terminalului de containere în portul Constanţa Sud, printr-un credit în valoare de 120 milioane dolari.

Trebuie să punctez necesitatea impulsionării parteneriatului economic, aflat, în prezent, la un nivel mult sub posibilităţile economiilor celor două ţări. O barieră în calea dezvoltării cooperării economice bilaterale sunt diferenţele între cele două state din punct de vedere cultural, funcţional, social, economic şi politic.

Reporter: Ce acţiuni întreprinde Camera bilaterală pentru dezvoltarea cooperării dintre cele două ţări?

Mihai Prundianu: CCIRJ, prin strategia sa, şi-a propus să ridice treptat această barieră şi să devină un liant în consolidarea şi promovarea activităţilor româno-japoneze. Ne dorim să familiarizăm investitorul român cu mediul nipon, cu practicile sociale şi de afaceri japoneze, cu toate normele şi mecanismele "protective" impuse de piaţa niponă şi, în acelaşi timp, să promovăm valorile naţionale în Japonia. Experienţa noastră în relaţiile cu Japonia ne-a făcut să înţelegem importanţa abordării culturale în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. De aceea, în agenda CCIRJ pe anul în curs, se află, pe lângă activităţile economice specifice, şi o serie de evenimente menite să aducă în prim-plan cultura niponă şi română, şi, de ce nu, să le îmbinăm într-un mod cât mai plăcut şi atractiv.

Reporter: Cum au evoluat relaţiile româno-nipone, în ultima vreme?

Mihai Prundianu: Evenimentele tragice de anul trecut au plasat Japonia în prim-plan la nivel internaţional. Abordarea internaţională a Japoniei a atins, în ultimul an, şi dimenisunea umană şi socială, fapt ce a intensificat continuarea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale. CCIRJ a venit în sprijinul Japoniei printr-un concert uma-nitar de strângere de fonduri "Dăruieşte Speranţa", pentru popu-laţia afectată de dezastru. Este uimitor cum au reuşit să se mobilizeze şi să depăşească efectele catastrofei, reprezentând un exemplu pentru întregul mapamond, nu doar pentru noi. O veste bună pentru România şi o noutate în evoluţia relaţiilor cu ţara noastră este decizia guvernului japonez ca cetăţenii români să poată intra în Japonia fără viză pentru călătorii de maxim 90 de zile, fapt ce duce la facilitarea relaţiilor culturale şi comerciale dintre Japonia şi România.

Reporter: La cât se ridică totalul investiţiilor japoneze la noi?

Mihai Prundianu: Japonia şi-a făcut realmente simţită prezenţa în perimetrul României, valoarea capitalului nipon investit în România depăşind 300 milioane de dolari. În 2011, existau 19 companii japoneze (24 de fabrici în total) care au investit în România. Conform ultimelor statistici ale Ministerului Finanţelor din Japonia, principalele domenii de investiţii sunt industria auto (TAKATA-PETRI , "Yazaki" România, "Calsonic Kansei", "Fujikura Automotive" România ), tutun (JTI), medicamente ("Terapia" - având baza de cercetare în Româ-nia). De asemenea, investiţii nipone sunt şi în următoarele proiecte: reabilitarea drumului naţional DN6 (Craiova - Timişoara); modernizarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa; instalaţia de desulfurizare a gazelor arse de la Complexul Energetic Turceni; reabilitarea Termocentralei Electrice Işalniţa; reabilitarea Termocentralei Electrice Paroşeni; instalaţia de comutare în gaz inert (Termocentrala Brazi Vest).

Reporter: Ce inves-tiţii avem noi în Japonia?

Mihai Prundianu: În ultimii cinci ani, nivelul investiţiilor în Japonia a crescut treptat, însă nu atinge cotele pe care ni le-am dori. Nivelul resurselor exportabile este unul foarte ridicat, însă strategia de a pătrunde pe piaţa niponă nu este una bine pusă la punct. Japonia are o economie ultrareglementată şi, cum am mai spus, normele şi mecanismele impuse de piaţa niponă trebuie să le învăţăm. Cel care are resursele necesare de a face export în Japonia trebuie să fie, în primul rând, receptiv la nevoile japonezilor. Este un factor extrem de important pentru a reuşi. Vă dau un exemplu concret: nu poţi exporta palincă românească, fiind binecunoscut faptul că ei nu consumă băuturi alcoolice foarte tari sau nu ne putem duce cu mobilier de dimenisuni mari, cum suntem obişnuiţi, într-o ţară unde locuinţele sunt extrem de restrânse şi spaţiul este mai mult decât limitat şi foarte bine organizat. Exportatorul român trebuie să prezinte imaginea unei companii sigure şi de bază, competitivă, decisă, capabilă de inovaţie şi de atingerea unei calităţi superioare, ireproşabilă, pentru a răspunde prompt şi cu profesionalism la toate solicitările mediului de afaceri japonez. Cu toate acestea, avem domenii care şi-au făcut simţită prezenţa pe piaţa niponă cu succes: îmbrăcăminte şi accesorii, materii prime, lemn, produse chimice, medicamente, produse cosmetice, vinuri, IT.

Reporter: La cât se ridică comerţul bilateral?

Mihai Prundianu: În ceea ce priveşte schimburile comerciale dintre Japonia şi România, în 2010, valoarea totală a importurilor noastre din Japonia s-a ridicat la peste 290 milioane dolari, fiind în creştere faţă de cea din anul precedent. În ciuda crizei economice mondiale, în 2009 a fost înregistrată o uşoară creştere a exporturilor noastre către Japonia, comparativ cu anul 2008. Datele statistice arată că exporturile s-au menţinut pe un trend ascendent, din punct de vedere valoric, în anul 2010 acestea ajungând la 186,5 milioane dolari, faţă de 112,2 mi-li-oane dolari - valoarea exporturilor din 2009.

Reporter: Cum estimaţi că vor evolua relaţiile economice şi de afaceri dintre cele două ţări?

Mihai Prundianu: Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică o nouă strategie Naţională de Export a României valabilă pentru perioada 2011-2015. Aceas-ta acordă atenţie, în mod special, domeniilor auto, industriei de mobilă, confecţiilor şi industriei IT. Dar sunt luate în considerare şi noile tendinţe ale cererii mondiale de comerţ, iar în acest sens domeniile care au mare potenţial de export pot fi agricultura bio, procesarea materiei prime agricole, indus-tria emisiilor de carbon scăzute, servicii profesionale, nanotehnologie, design sau cele legate de valorificarea surselor regenerabile de energie. Potrivit strategiei, printre pieţele ţintă se află cele din Rusia, Japonia, India, Africa de Nord, statele arabe.

Reporter: În ce stadiu se află proiectele japonezilor de construire a centralelor nucleare?

Mihai Prundianu: Japonia este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din lume. Înainte de catastrofa din martie 2011, în Japonia existau 54 de reactoare comerciale. Acum, la un an de la dezas-trul provocat de un cutremur la centrala nucleară de la Fukushima, Japonia se pregăteşte să îşi închidă toate reactoarele nucleare. Toate cele 54 de reactoare comerciale din Japonia, cu excepţia a două, au fost scoase din funcţiune şi nu este clar când vor putea fi repornite. Catas-trofa de acum un an a lăsat Japonia cu multe semne de întrebare în privinţa securităţii nucleare. Guvernul japonez a anunţat, în luna decembrie, un plan pentru dezafectarea centralei nucleare, dar a menţionat că va dura între 2 şi 3 decenii pentru a fi dezafectată în totalitate. Centrala a reuşit să fie, deocamdată, doar stabilizată. Cu toate aces-tea, în planul strategic de energie din Japonia elaborat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Indus-triei nipon, se menţionează promovarea energiei nucleare prin construirea a nouă noi centrale nucleare sau suplimentare, până în 2020, şi mai mult de 14, până în 2030. Însă factura dezastrului din 2011 a fost imensă pentru Japonia şi a dus la revizuirea politicii nucleare, în primul rând din punctul de vedere al securităţii. Autoritatea de Reglementare Nucleară va implementa noi regulamente în acest sens, incluse în legis-laţie. Printre acestea se numără luarea în considerare, cu toate implicaţiile, a unor măsuri, începând de la cele de prevenire până la reducerea daunelor, a accidentelor şi situaţiilor necontrolabile. Japonezii au devenit conştienţi de faptul că, oricât de prevăzători ar fi, întotdeauna se poate întâmpla ceva ce nu poţi controla.

Reporter: Care este strategia de dezvoltare a Japoniei?

Mihai Prundianu: Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm, fiind un actor de primă mărime pe scena mondială. Deşi această ţară ocupă mai puţin de a treia sută parte din suprafaţa uscatului, totuşi deţine o şesime din puterea economică mondială. Economia Japoniei este susţinută în toate domeniile, de la informatică până la turism. De la un tărâm îndepărtat şi exotic de acum 150 de ani, ea a devenit rapid o supraputere economică. Sunt de părăre că, printre secretele dezvoltării spectaculoa-se a Japoniei, se află forţa de muncă în număr considerabil, forţă de muncă şcolită, extrem de disciplinată, ascultătoare şi focusată, capital acumulat în sectorul privat. Japonia a pierdut trenul Revoluţiei Industriale, dar a profitat de pe urma faptului că s-a dezvoltat târziu. A reuşit, în acest fel, să utilizeze tehnologia de ultimă oră la care alte naţiuni au ajuns numai după un secol sau chiar mai mult de încercări şi eşecuri costisitoare. Strategia de dezvoltare a Japoniei se caracterizează, în primul rând, prin echilibru şi consecvenţă. Strategia vizează o perspectivă ce implică nu numai stabilirea unei poziţii, dar şi o anumită percepere a realităţii ce se reflectă în acţiunile sale, vizând piaţa şi tehnologia.

Reporter: Mulţumesc!