Exportul de produse şi servicii IT din România va creşte la 77% din totalul pieţei IT, iar consumul în piaţa locală este în scădere

Exportul de produse şi servicii generat de industria de IT din România va atinge 77% din totalul pieţei de IT în 2017, o majorare faţă de ponderea de 69% din 2015, potrivit studiului Software and IT Services în România lansat de Asociaţia patronală a industriei de soft şi servicii (ANIS). Consumul de produse şi servicii în piaţa locală este însă în scădere de la 31% în 2015 la 23% în 2017, potrivit unui comunicat trimis Redacţiei de expertul în tendinţe şi tehnologii emergente, Constantin Măgdălina.

În termeni nominali, piaţa locală se află într-o stagnare relativă, deoarece piaţa IT (export şi piaţă locală) a crescut. Potrivit sursei, se estimează o consolidare a pieţei, care va creşte de la 4,1 miliarde euro, estimare pentru 2017, la circa 5,5 miliarde euro în 2020. Factorul decisiv de creştere îl reprezintă exporturile, care vor urca la 79% din piaţa de IT în 2020. În prezent, din totalul de 4,1 miliarde euro, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde euro (18,2% creştere faţă de 2016), în timp ce piaţa locală este puţin sub 1 miliard de euro (0,5% creştere faţă de 2016).

Prima explicaţie pentru proporţia dintre exporturi şi piaţa locală de IT este că din top 300 companii din industrie 40% sunt româneşti şi 60% străine. A doua explicaţie este că 78% din veniturile companiilor din top 50 îl au cele străine. A treia explicaţie este că la nivelul industriei 73% dintre venituri aparţin celor străine şi 27% celor româneşti.

În primul caz, stagnarea consumului de tehnologie are impact asupra competitivităţii şi productivităţii sectorului public, dar mai ales asupra celui privat. În cazul al doilea, o cerere externă este importantă ca volum şi semnificativă ca venituri, pentru furnizorii din piaţă locală. În al treilea caz, înregistrarea cifrelor de export,respectiv piaţă locală, poate fi afectată de practica exportului către companii străine care deţin dreptul de proprietate şi vând înapoi pieţei din România. Avem de multe ori de-a face cu muncă în regim lohn a dezvoltatorilor locali cu efect în valorile înregistrate în consumul local.

Consumul local de tehnologie, atât în sectorul public cât şi cel privat, stagnează. Cererea crescută din pieţe externe puternice şi orientate spre inovaţie şi eficientizare se datorează tehnologiei. Consumul local de tehnologie are o parte dintre furnizori companii străine, care apelează la specialişti români, aşadar exportăm produse şi servicii pe care uneori le contractăm de la cei care au accesat specialiştii români.

Dacă competitivitatea şi productivitatea se corelează cu consumul de tehnologie, se verifică a treia ipoteză vizând practica exportului către companii străine care cumpără dreptul de proprietate şi vând înapoi customizat către sectorul public şi companiile din România. Potrivit Eurostat, indicele productivităţii medii în România a fost de 62,6 în 2016, comparativ cu media UE de 100.Indicele este în creştere de la 59,3 în 2015.

Cauzele proporţiei mari a exporturilor în valoarea totală a pieţei de IT sunt derivate din creşterea insuficientă a pieţei locale, cererea externă mare şi exportul de produse IT, unele întorcându-se customizate la piaţa care le-a produs cu specialişti români. Soluţiile implică valorificarea talentului dezvoltatorilor locali şi crearea de produse şi servicii proprietare care să genereze valoare adăugată în piaţă locală şi să crească consumul de tehnologie. Produsele trebuie testate în piaţa locală şi lansate la nivel global pentru ca exportul să fie bazat pe licenţe ale unor produse şi servicii locale.

Industria trebuie susţinută prin crearea unui cadru favorabil educaţiei şi crearea de start-up-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie. Trebuie creat un cadru transparent de acces la licitaţii pentru achiziţionarea soluţiilor oferite de dezvoltatorii locali. Sectoarele economice cheie din România trebuie medernizate pentru a oferi în oportunităţi pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol şi gaze, energie şi telecomunicaţii. Stimulente fiscale pentru licenţierea de produse/servicii ale companiilor antreprenoriale locale trebuie totodată acoradate.

Potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est din 2016, digitalizarea centrată pe infrastructură IT de tip cloud, soluţii ERP şi CRM, a înregistrat o creştere între 16% şi 31% în România. Conform Eurostat, (indicele DEŞI) România este pe locul 28. Integrarea tehnologiilor digitale de către companii, deşi foarte importantă, înregistrează rezultate sub media UE în România, iar progresele sunt limitate.

Potrivit ANCOM, companiile din România utilizează internet mobil: 67% prin telefonul mobil, 40% prin stick USB pentru laptop, 21% prin tabletă, iar 23% spun că nu folosesc internet mobil. Deşi s-a făcut alegerea opţiunilor cu randamente superioare aplicaţiilor tradiţionale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare. Referitor la serviciile publice digitale, rezultatele României sunt sub media UE, dar se preconizează progrese prin promovarea unei politici de date deschise.