Facebook blochează protestatarii anti-Monsanto pe internet

Activiştii din Statele Unite ale Americii (SUA) susţin că reţeaua de socializare Facebook continuă să sprijine campania de discreditare a luptei contra organismelor modificate genetic (OMG). Noile acuzaţii vin în contextul în care protestatarii vor organiza un nou marş împotriva Monsanto, principalul producător de OMG din lume, programat să aibă loc pe 12 octombrie în oraşul american Saint Louis, la sediul central al corporaţiei. Potrivit membrilor mişcării anti-Monsanto, Facebook a şters săptămâna aceasta pagina cu anunţul despre organizarea noului protest, iar aceştia au creat o altă pagină pe această temă.

Protestele împotriva OMG vin ca urmare a două acţiuni ale Congresului american şi ale administraţiei Obama, care au revoltat societatea americană. Primul este respingerea proiectului de lege privind etichetarea obligatorie a alimentelor modificate genetic (pe care UE a introdus-o în urmă cu 10 ani), iar al doilea este semnarea actului Monsanto Protection Act de către preşedintele Barack Obama, prin care companiei americane i-au fost acordate anumite facilităţi guvernamentale, în ciuda petiţiei semnate de peste 250.000 de americani.

La nivel global, acţiunile împotriva OMG-urilor au fost deseori restricţionate, interzise, etichetate drept "conspiraţii" sau au fost contrate cu campanii mediatice globale.

Potrivit reprezentanţilor Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic din ţara noastră, faptul că Facebook a blocat pagina de promovare a noului marş anti-Monsanto nu face decât să sugereze că există o înţelegere între cele două entităţi sau că reţeaua de socializare cedează presiunilor administraţiei din SUA, unde lucrează un număr considerabil de foşti angajaţi ai producătorului mondial de seminţe.

De la începutul campaniei declanşate în SUA, imaginea companiei Monsanto a fost puternic afectată, aceasta fiind acuzată că ar fi angajat mercenari ai companiei Blackwater pentru a se infiltra printre activişti (acuzaţii pe care le-a dezminţit). Alte acuzaţii susţin că Monsanto organizează campanii ascunse pe internet care urmăresc boicotarea mişcării care a reuşit în luna mai a acestui an să strângă peste două milioane de protestatari din peste 50 de ţări la marşul împotriva OMG şi companiei. După acest marş, un grup de companii din domeniul biotehnologiei au lansat la în luna iulie un forum online al cărui obiectiv declarat este acela de a combate opoziţia publicului la organismele modificate genetic (OMG). Site-ul este susţinut de Monsanto Co, DuPont, Dow AgroSciences (filiala a Dow Chemical Co) şi alte companii care produc seminţe modificate genetic. Lansarea acestui website face parte dintr-o campanie mai largă demarată de industria biotehnologiei cu scopul de a înfrunta criticile publicului care solicită etichetarea alimentelor conţinând OMG şi reglementări legislative mai restrictive în acest domeniu, în SUA.

În Europa, opoziţia faţă de produsele companiei Monsanto este atât de puternică încât gigantul american a fost nevoit să anunţe că retrage solicitările de autorizare pe această piaţă.

Reprezentanţii companiei au declarat că decizia a avut la bază lipsa de perspective comerciale pe care o au în Europa culturile modificate genetic. În afară de soiul de porumb MON810, Monsanto a anunţat că doreşte să se concentreze pe comercializarea seminţelor tradiţionale din UE. Potrivit CEO-ului Monsanto în Europa, Jose Manuel Madero, citat de Reuters, compania investeşte aproximativ 300 de milioane de dolari în extinderea producţiei de seminţe din Franţa, România, Ungaria şi Turcia şi intenţionează ca în următorii cinci ani să mai investească câteva sute de milioane de dolari.

În prezent, cele mai des întâlnite plante modificate genetic aprobate în UE sunt porumbul, soia şi bumbacul. Ele sunt produse şi comercializate doar de câteva corporaţii de pe piaţa mondială: Monsanto, Bayer CropScience, Pioneer şi Syngenta. Din cele 1,5 miliarde de hectare de pământ cultivabil la nivel mondial, aproximativ 11% este cultivat cu OMG-uri. Fermierii preferă să folosească organismele modificate genetic pentru că acestea dau mai mult randament la hectar.

La noi în ţară cea mai mare suprafaţă acoperită de culturi modificate genetic este în judeţul Timiş unde 779 de hectare sunt cultivate cu MON810. Această suprafaţă este exploatată de două societăţi din Gaţaia care au avut de respectat o serie de reglementări foarte stricte pentru înfiinţarea culturilor de porumb modificat genetic.