Indicele global al preţurilor produselor alimentare a înregistrat a opta creştere consecutivă în ianuarie 2021, cea mai mare din ultimii opt ani şi jumătate, conform ultimului raport lunar de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) (vezi graficul 1).
În condiţiile unei creşteri lunare de 4,3%, cea mai mare din iulie 2012, după un avans de 2,9% în luna precedentă, creşterea anuală s-a accelerat până la 10,6%, cea mai mare din ultimele 47 de luni, de la 7,5%.
Cea mai importantă contribuţie la creşterea indicelui agregat au avut-o preţurile cerealelor şi uleiului, care au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 80 de luni, respectiv 104 luni (vezi graficul 2).
Preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală dintre componentele indicelui agregat, de 27,7%, după o creştere de 29,2% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 5,8%, după un avans de 7,6% în decembrie 2020.
Cel mai ridicat nivel al preţului din luna mai 2012 a fost atins pe fondul creşterii preţului uleiului de palmier, soia şi floarea soarelui, în condiţiile în care producţia de ulei de palmier a fost afectată de precipitaţiile excesive din Indonezia şi Malaezia.
Preţul cerealelor şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală, până la 23,6%, de la 19,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 7,1%, după un avans de 1,3% în luna anterioară. În aceste condiţii, indicele preţurilor cerealelor a ajuns la cel mai ridicat nivel din iunie 2014.
A şaptea creştere lunară consecutivă a preţului cerealelor a avut loc pe fondul cererii globale puternice de grâu, în condiţiile unei scăderi a cantităţilor disponibile.
O nouă creştere substanţială a înregistrat şi preţul porumbului, până la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, pe fondul accelerării achiziţiilor din China dar şi a scăderii estimărilor privind producţia din Statele Unite. Preţul porumbului a crescut cu o rată anuală de 42,3% în ianuarie 2021, pe fondul unei creşteri lunare de 11,2%.
Şi preţul grâului a crescut puternic, cu 6,8% faţă de luna precedentă, iar preţul orzului a crescut cu o rată lunară de 6,95. Influenţa principală în cazul grâului o are decizia Rusiei de a limita exporturile din martie 2021, pe fondul unei creşteri substanţiale a preţurilor interne.
Preţul zahărului a înregistrat cea mai mare creştere lunară dintre componentele indicelui agregat, de 8,1%, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 7,6%, de la 5% în luna anterioară, până la cel mai ridicat nivel din luna mai 2017.
Avansul lunar puternic a avut loc pe fondul revizuirii în scădere a prognozelor privind producţia din sezonul 2020/2021, în special pentru Uniunea Europeană, Thailanda, Rusia şi America de Sud.
Preţul mediu al produselor lactate şi-a accelerat creşterea anuală până la 6,9% de la 5,5% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 1,6%, până la cel mai ridicat nivel din iunie 2018.
Preţul cărnii şi-a temperat declinul anual până la 7,3%, de la 10,8% în luna precedentă, după patru luni consecutive de creştere.
Carnea de pasăre a înregistrat, din nou, cea mai mare creştere lunară, pe fondul cererii globale susţinute, în condiţiile în care exporturile din mai multe ţări europene sunt restricţionate ca urmare a existenţei unor focare de gripă aviară.
În timp ce preţurile cărnii de vită şi de porc au rămas relativ stabile, preţul cărnii de ovine a înregistrat o nouă creştere lunară, pe fondul cererii mari din China şi a exporturilor mai reduse din Oceania.
Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de cereale, prognoza pentru producţia din 2020 a fost revizuită în creştere cu 2,6 milioane de tone faţă de luna precedentă, până la un nou record, de 2,744 miliarde de tone, cu 36,4 milioane de tone peste producţia din sezonul anterior.
Producţia de porumb a fost revizuită în scădere, pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile din Statele Unite şi Ucraina.
Prognoza pentru producţia globală de grâu a fost revizuită în creştere cu 4,8 milioane de tone faţă de estimarea anterioară, până la un nou record, de 766,5 milioane de tone, iar prognoza pentru producţia de orez a fost majorată cu 2,2 milioane de tone, până la 510,6 milioane de tone, de asemenea un nou record.
FAO mai prognozează o creştere cu 5,7% a comerţului mondial cu cereale în sezonul 2020/2021 faţă de sezonul precedent, până la 465,2 milioane de tone, o nouă valoare record, în urma revizuirii în creştere a prognozei din luna precedentă cu peste 10 milioane de tone, pe fondul creşterii cererii din China.
Importurile de porumb ale Chinei au fost revizuite în creştere cu 10 milioane de tone, până la un nou record, de 20 de milioane de tone, în condiţiile unor achiziţii masive din Statele Unite.
Prognoza comerţului cu grâu a rămas neschimbată faţă de luna precedentă, la 184,5 milioane de tone, nivel apropiat de cel înregistrat în sezonul anterior.
Noile estimări privind comerţul internaţional cu orez arată o creştere de 7,9% în 2021 faţă de anul precedent, până la 48,4 milioane de tone, cu 800 de mii de tone peste prognoza din decembrie 2020.
În perioada următoare, o sursă importantă a creşterilor de preţ pentru produsele alimentare poate fi şi creşterea accentuată a costului transportului în containere, conform unor ştiri recente de la Bloomberg.
1. Ce să înțelegem?
(mesaj trimis de Cristian în data de 05.02.2021, 07:01)
Ce să înțelegem, că vine foamea?
Unde e bunăstarea promisă de neomarxisti?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2021, 07:24)
Care neomarxisti au promis bunastarea? Noii neomarxisti? Citzu e neomarxist nou sau vechi?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2021, 07:55)
ce faci Cristi, vorbesti cu tine insuti? asa ai ajuns?
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2021, 22:10)
a zis mama sa-ti trimit niste lapte poate se dezvolta si bibilica ta
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2021, 12:29)
Se nasc copii pe glob!!!
Si simultan mor batranii!!
3. De curiozitate
(mesaj trimis de Cristian în data de 05.02.2021, 23:21)
De curiozitate, uitati-va in metrou, sau pe aleile blocului câtă lume pleacă la muncă dimineața și o să vă dați seama de amploarea dezastrului din piata muncii. E adevărat, sunt vreo 10% din foștii lucrători din 2019 care prestează telemunca de acasă, în fața unui calculator dar numărul lor este foarte mic.
Restul ...pauza...nu mai au job de când cu Covidu, s-a treminat, își lustruiesc mașinile în parcare și le mai dau câte o cheie sa nu crape bateria.
Uitati-va bine in jur și o să vă dați seama de amploarea catastrofei economice care a lovit Romania. Daca mai vine și foamea, e clar.