În momentul de faţă nu există un risc de criză alimentară, dar ne putem confrunta cu un astfel de fenomen la finalul acestui an sau în iarna următoare, dacă guvernul nu va lua mai multe măsuri pentru sprijinirea sectoarelor de activitate din acest domeniu, susţin reprezentanţii antreprenorilor mici şi mijlocii din ţara noastră.
"Nu ar trebui să ne temem de o criză alimentară. Trebuie să găsim soluţii pentru securitatea alimentară a României, în condiţiile în care ne confruntăm cu creşterea preţurilor la energiei, la combustibili şi cu o lipsă a îngrăşimintelor chimice. Cu privire la criza îngrăşămintelor există două variante. Prima se referă al redeschiderea urgentă a activităţii la combinatele Azomureş şi Slobozia, iar a doua la negocieri directe cu alte state pentru achiziţionare aîn regim de urgenţă a inputurilor necesare fermierilor români. În lipsa acestor inputuri, nu vom mai avea recoltele din anii trecuţi. În momentul de faţă nu există un risc de criză alimentară, dar guvernul trebuie să ia măsuri, mai ales în actualul context, când putem beneficia de anumite oportunităţi. Una dintre soluţii o reprezintă realizarea din fonduri europene a celor opt depozite regionale, pentru care alocarea ar putea fi asigurată în următoarele 6-8 luni, dacă ar există voinţă politică în acest sens. O altă soluţie este transferarea de către Ministerul Energiei la Ministerul Agriculturii a sumelor necesare din Fondul de Modernizare pe baza cărora fermierii români să îşi scadă cheltuielile privind energia consumată de-a lungul anului, a spus, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă", a spus Vali Priceputu, vicepreşedinte pentru agricultură în cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Cu toate acestea, preţurile la carburanţi îşi pun amprenta pe activitatea de distribuţie a produselor alimentare din ţara noastră, iar continuarea trendului crescător al preţurilor fără măsuri compensatorii din partea guvernului pentru antreprenori ar putea avea efecte negative pentru micii retaileri din zona rurală, susţine Ovidiu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).
"Preţurile la combustibili au crescut de la 5,5 lei pe litru în februarie 2021 la 8,5 lei în prezent. 50% din populaţia României locuieşte în mediul rural, unde noi facem distribuţia de bunuri la micii retaileri. Noi nu putem să creştem cu 80% preţurile de distribuţie pentru micii retaileri, aşa că avem două variante: trimiterea în şomaj a unei părţi dintre angajaţii noştri sau eliminarea ori micşorarea numărului de rute în unele localităţi rurale ceea ce ar duce la o penurie de alimente în zonele respective. Or noi nu putem face lucrul acesta pentru că am fi penalizaţi de Consiliul Concurenţei. De aceea, considerăm că este nevoie de o intervenţie rapidă a guvernului pentru compensarea costurilor la combustibili. (...) Presiunea este pe Ministerul Finanţelor. Preţul a crescut de la 5,5 lei la 8,5 lei, iar companiile de distribuţie nu îl pot menţine pentru că există risc de derutare (de eliminare a unor rute de distribuţie). Ar trebui ca să existe o compensare cuprinsă între 1,2 lei şi 2 lei pe litru, din partea guvernului, deoarece marja noastră de profit este foarte scăzută, între 1% şi 2,5%. Aşa că nu avem unde să ducem această majorare cu costurile la combustibili şi este nevoie de o intervenţie pe lanţul alimentar, de la fermă până la retail. Noi nu putem schimba peste noapte zeci de mii de contracte încheiate cu marii retaileri sau cu micile magazine pentru a duce creşterea preţurilor la combustibili în preţul de distribuţie şi nu ne dorim ca majorarea preţului la combustibili să se regăsească în buzunarele consumatorilor", a afirmat Ovidiu Gheorghe, preşedintele ACDBR.
Reprezentantul distribuitorilor a evitat să estimeze o perioadă de timp în care mediul rural ar putea suferi din cauza unei distribuţii scăzute de bunuri, dar a menţionat că în cazul în care Guvernul nu va lua rapid o măsură în sensul compensării creşterii preţurilor la carburanţi, există riscul ca o parte dintre companiile de distribuţie să îşi închidă activitatea şi astfel, în iarna viitoare, Executivul să se confrunte cu o aprovizionare scăzută în multe localităţi din mediul rural.
"Statul trebuie să se aplece pe ce înseamnă securitate alimentară, care trebuie transpusă într-un proiect de ţară care să ducă la realizarea celor opt depozite regionale. Un element important este accesul la investiţii şi considerăm că sectorul distribuţiei de bunuri trebuie să aibă acces la granturile acordate pentru investiţii. Este nevoie de măsuri asumate, inclusiv de promovarea intensivă a programului Fabricat în România, care să îi determine pe consumatorii din ţara noastră să achiziţioneze de la raft produse româneşti", a spus Ovidiu Gheorghe.
El a mai menţionat că sectorul distribuţiei de bunuri are nevoie de aprobarea PLx 194/2020, proiect legislativ care se află de doi ani în Parlament şi în care va fi definită ce înseamnă distribuţia de mărfuri.
1. Dna
(mesaj trimis de Marinescu în data de 23.03.2022, 10:38)
România poate deveni din nou GRINARUL EUROPEI in circumstantele geopolitice actuale cu putina bună voința din partea administrației politice.