Finanţarea externă s-ar putea scumpi şi mai mult pe seama crizei politice

Criza politică din ţara noastră se resimte şi în mod indirect, prin scumpirea, din nou, a finanţării externe, odată cu creşterea aversiunii la risc a investitorilor străini.

Acest lucru se poa-te observa din aprecierea cotaţiilor contractelor pentru risul de neplată (CDSs - credit default swaps), pe care investitorii străini le cumpără pentru a se asigura în caz de neplată a unui debitor din ţara noastră. Investitorii pot fi bănci străine sau companii care decid să cumpere obligaţiunile emise de marile companiile româneşti, de către municipalităţi sau guvern.

După ce, în luna februarie, odată cu situaţia financiară dificilă la nivel internaţional, cotaţiile CDS au atins cote maxime, de 767,7 puncte procentuale (7,677%), odată cu îmbunătăţirea sentimentului extern, au început să se reducă în jurul a 300 puncte procentuale (pp), în trimestrul al doilea, respectiv 200 pp, în cel de-al treilea. Criza politică din ultimele luni a modificat, însă, acest trend, care, începând cu luna octombrie, s-a inversat, cotaţiile CDS ajungând să depăşească, săptămâna trecută, nivelul de 300 de puncte procentuale.

Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank, consideră că aceste cotaţii ar putea creşte şi mai mult în următoarea perioadă: "Având în vedere situaţia politică incertă şi amânarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este posibil ca CDS-urile pt România să mai crească".

Domnia sa a explicat: "Cu certitudine, criza politică a avut un impact care s-a putut vedea prin faptul că CDS-urile pentru România au crescut, în timp ce pentru ţările din regiune au rămas constante. Ulterior, a crescut aversiunea la risc şi cotaţiile CDS au crescut şi mai mult".

Totuşi, analistul consideră că situaţia din luna februarie nu se va mai repeta în următoarele trimestre: "Nivelurile din februarie nu cred că se mai pot repeta în următorul an. Ele reflectau, atunci, o situaţie puternic deteriorată nu doar în ţara noastră, ci şi la nivel global".

Creşterea cotaţiilor CDS se resimte în majorarea costului îndatorării din exterior, deoarece finanţatorii (bănci, companii străine) devin mai dornici să-şi asigure creanţele faţă de insituţia creditată (bănci, municipalităţi, guvern din ţara noastră), având în vedere că există riscul de a nu mai primi creditul înapoi. Astfel, procurând aceste contracte care sunt asemenea unei asigurări, creditorul plăteşte o sumă regulată către insitutuţia care a emis CDS-urile, ceea ce îi majorează costurile. Acestea sunt, însă, transferate şi la debitor, care va plăti mai mult acum, pentru aceeaşi sumă de bani, faţă de situaţia în care s-ar fi finanţat cu câteva luni în urmă.

Altă urmare a majorării cotaţiilor CDS o constituie scumpirea finanţării externe pentru bănci, care îşi procură resursele financiare la un preţ mai ridicat acum. Având în vedere că majoritatea finanţării băncilor provine din exterior, ele vor transfera, la rândul lor, o parte din costurile acesteia către clienţi, care le resimt în dobânzi mai mari la credite.

Şi îndatorarea ţării noastre se sumpeşte în astfel de condiţii, lucru care a determinat, deja, Ministerul Finanţelor să amâne pentru anul viitor emiterea de eurobonduri, pe seama dobânzilor prea mari pe care ar fi trebuit să le plătim. Ministerul Finanţelor îşi propusese ca, în luna octombrie, să emită eurobonduri cu o valoare cuprinsă între 500 de milioane şi 1,5 miliarde de euro.