Fondul Proprietatea va mai avea doar 20.000 de acţionari

• Începutul lunii februarie poate aduce o modificare a legii de funcţionare a Fondului Proprietatea, prin care persoanele îndreptăţite pot opta pentru despăgubirea în numerar

Dacă proprietăţile celor care au fost deposedaţi de regimul comunist nu depăşesc echivalentul a 200.000 de euro, proprietarii pot opta pentru despăgubirea în numerar, în loc de acţiuni la Fondul Proprietatea, aşa cum a spus Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Comerţului. Acest plafon de 200.000 de euro este unul "probabil" şi poa­te figura în Ordonanţa de Urgenţă pe care Guvernul o va promova la începutul lunii februarie.

Sume în numerar nu vor putea primi foştii proprietari care au de recuperat sute de milioane de euro, ci doar aceia care au avut proprietăţi mai mici, evaluate implicit la valori inferioare.

"Aceasta este o propunere pe care s-a lucrat la proiectul vechi al Ordonanţei care trebuie să modifice legea de func­ţionare a Fondului şi reprezintă o variantă îmbunătăţită a legii care conferă un drept de opţiune beneficiarilor", ne-a declarat Alexandru Păunescu, preşedintele Fondului Proprietatea. Domnia sa estimează că "din aproximativ 200.000 de potenţiali acţionari la Fond, probabil doar 20.000-30.000 de acţionari depăşesc plafonul de 200.000 de euro care pot fi primiţi în numerar", adăugând că nu îşi asumă totuşi această cifră.

Astfel, dacă am considera că toţi cei 180.000 de acţionari care au de primit despăgubiri sub valoarea de 200.000 de euro, ar opta ventru varianta restituţiei în numerar (în medie de 100.000 de euro), înseamnă că statul ar scoate din buzunar 18 de miliarde de euro. Se pune problema dacă resursele monetare ale statului permit un asemenea mecanism, chiar dacă statul a pus bani "la păstrare" pentru acest proiect din privatizarea BCR sau alte surse.

O altă posibilă prevedere a proiectului se referă la simplificarea procedurilor de listare a Fondului Proprietatea la Bursă. Potrivit prezentei legi, Fondul poate fi listat în momentul în care toate companiile din portofoliul acestuia sunt listate la Bursă, fapt care este aproape imposibil din cauză că Fondul deţine acţiuni şi la societăţi de stat neperformante sau chiar în lichidare. "Obligativitatea ca toate companiile din portofoliu să se listeze cu minim 5% ar putea să dispară deoarece nu este nevoie să se listeze toate, ci doar cele performante şi care îndeplinesc anumite condiţii", ne-a spus preşedintele Fondului Proprietatea. Domnia sa a mai spus că va fi păstrată posibilitatea ca investitorii strategici sau cei privaţi care deţin mai mult de 51% din acţiunile unei companii să opteze pentru listarea la Bursă a companiei.

Alexandru Păunescu afirmă că are promisiuni că până în luna februarie va fi aprobată această Ordonanţă şi că apoi listarea Fondului "va merge mai repede". Cu toate acestea, "este greu să spun că am încredere că acest lucru se va întâmpla, mai ales că am primit multe garanţii în această privinţă care nu s-au realizat", a declarat Păunescu, făcând referire la ultima promisiune a Executivului potrivit căreia aspectele legislative ale Fondului vor fi rezolvate până la finele anului 2006.

Din momentul apariţiei Ordonanţei, vor mai trece opt luni până la listarea Fondului, estimează preşedintele acestuia, adică, în varianta cea mai optimistă, Fondul Proprietatea va fi listat în octombrie 2007.

• Proprietarii privesc cu scepticism cadoul Guvernului

Scepticismul proprietarilor deposedaţi abuziv de comunism este susţinut de faptul că momentan este doar o dezbatere şi nu o lege clară, iar pe de altă parte de nuanţele nefavorabile pe care le poate lua legea.

"Ideea va fi foarte bine primită de cei care nu au avut proprietăţi foarte mari şi care nu au de recuperat sume considerabile, însă cei care au deţinut hoteluri, fabrici sau imobile impunătoare nu vor accepta o despăgubire plafonată", ne-a declarat Maria Theodoru, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat. Domnia sa crede că "deocamdată este aproape imposibil de comentat iniţiativa deoarece ea nu există ca lege", afirmând că "este exclus ca unii să primească bani, iar altora, doar pentru că au avut proprietăţi mai valoroase, să li se dea acţiuni la Fond".

Se mai pune întrebarea dacă plafonul de 200.000 de euro va respecta un calcul exact sau "se va face ca pe vremea lui Ceauşescu, când primeai 80.000 de lei după ce ţi se demola casa, indiferent de valoarea ei", spune Theodoru.

Varianta optimă în opinia reprezentantului proprietarilor deposedaţi de stat ar fi ca, cei care au de primit despăgubiri de peste 200.000 de euro să primească această sumă în numerar şi peste valoarea acesteia să primească acţiuni la Fond. "Nu este normal să îi dai unuia 200.000 de euro, iar altuia care a avut proprietăţi mai valoroase să nu îi dai nimic în cash, ci doar acţiuni", spune domnia sa.