Forţa de muncă - principala problemă a operatorilor din turism

Agenţii economici din turism se confruntă cu mari probleme privind găsirea personalului necesar prin prisma viitorului sezon estival. Conform estimărilor Alianţei pentru Turism (APT), domeniului îi lipsesc în acest moment 60.000 de angajaţi pentru a acoperi cu bine toate activităţile pe care le desfăşoară în cursul verii.

"Încercăm să anticipăm ce se va întâmpla în vară când va fi un vârf de cerere din partea turiştilor şi ne vom confrunta cu lipsa forţei de muncă. Din estimările noastre, ne lipsesc cam 60.000 de persoane, dar ne confruntăm nu doar cu o lipsă cantitativă, ci şi cu lipsa calitativă a forţei de muncă. De aceea, am venit cu un set de şapte măsuri pe care le-am discutat cu autorităţile. Una dintre ele se referă la grăbirea procesului de aducere a forţei de muncă din străinătate. Altă măsură care ar putea atrage forţa de muncă în turism este reglementarea bacşişului, ca o formă de stimulare pentru angajaţii şi tinerii care vin în industria noastră. Această măsură trebuie completată şi cu defiscalizarea sau decontarea cheltuielilor cu masa şi cazarea pe care le acordăm angajaţilor noştri, în special celor sezonieri. Mai solicităm sprijin pentru realizarea unor programe educaţionale menite să răspundă cererii de creştere a serviciilor şi a calităţii în turism. Credem că lipsa forţei de muncă, atât cantitativ, cât şi calitativ, va fi o problemă pentru industria ospitalităţii câţiva ani de acum înainte, dar prin colaborare cu factorii de decizie putem controla acest fenomen", a afirmat Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), în cadrul Adunării Generale a Alianţei pentru Turism. Evenimentul a marcat şi preluarea conducerii APT de către Daniel Mischie, preşedintele la Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA).

În ceea ce priveşte legiferarea bacşişului solicitată de agenţii economici din turism şi a defiscalizării mesei şi cazării oferite angajaţilor, soluţia trebuie dată de Ministerul Finanţelor Publice.

Legat de legiferarea impozitării bacşişului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor susţin că nu a existat deocamdată vreo discuţie cu reprezentanţii angajaţilor din turism referitoare la acest aspect.

"Am înţeles că reglementarea bacşişului e dorită de industrie. Poziţia Ministerului Finanţelor e aceea de a taxa bacşişul cu impozitul pe venit, 16%. Au fost discuţii despre reglementări contabile, ca aceste venituri să fie înregistrate în mod specific în casele de marcat, pentru înlăturarea problemelor cu numerarul existent în cazul unor controale din partea ANAF. Nu ne opunem acestei prevederi. Am căutat să avem un dialog şi cu angajaţii, în calitatea lor de potenţial direct afectaţi de această reglementare, dar nu am avut cu ei nici măcar o discuţie formală cu instituţii care să îi reprezinte. Bacşişul a fost luat în considerare şi atunci când s-au definit criteriile privind noile case de marcat", a afirmat Alin Chiţu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Referitor la decontarea cheltuielilor cu masa şi cazarea acordate angajaţilor de operatorii economici din turism, în special celor sezonieri, secretarul de stat Alin Chiţu a declarat că nu ştie dacă acest lucru poate fi realizat fără limitări în zona de cheltuieli sociale.

În privinţa unei cote de TVA zero pentru incoming-ul din turism, reprezentantul Ministerului Finanţelor a susţinut că o astfel de măsură ne-ar atrage infringementul din partea Comisiei Europene pentru încâlcarea directivei privind TVA.

"Referitor la incoming, nu se pot scuti de TVA serviciile de cazare. Noi funcţionăm în cadrul unei directive europene privitoare la TVA şi avem cotele stabilite de Comisia Europeană. Dacă se va ajunge la o concluzie cu privire la această directivă, care va fi modificată anul acesta, vom vedea. Chiar dacă ar fi voinţă politică la Bucureşti cu privire la TVA zero pe serviciile de cazare în zona incoming, ne-am trezi a doua zi cu infringement pe TVA. Nu e un lucru care ne stă în putere, chiar dacă ar exista voinţă politică în acest sens", a precizat secretarul de stat Alin Chiţu.

Reprezentantul Ministerului Finanţelor a fost contrazis de Dumitru Luca, preşedintele ANAT, care a menţionat că în acest caz nu este vorba despre o scutire de TVA.

"Nu vorbim despre scutirea de TVA a serviciilor respective, ci despre recunoaşterea exportului de servicii care nu este prevăzut de Codul Fiscal. O simplă modificare în Codul Fiscal ar permite recunoaşterea incomingului ca export de servicii. Nu avem nevoie în acest punct de Comisia Europeană. Dar avem nevoie de Comisia Europeană când vorbim despre uniformaizarea cotei de TVA pe lanţul de distribuţie. Actuala directiva nu prevede acest lucru şi ea ar trebui modificată, pentru că asistăm la discriminare pe acest lanţ de distribuţie", a spus Dumitru Luca.

• Organizaţia naţională de management al destinaţiei - o necesitate pentru promovarea turistică

Un alt subiect important dezbătut ieri a fost necesitatea adoptării unei noi legislaţii în privinţa organizaţiilor de management al destinaţiei (OMD), Alianţa pentru Turism susţinând că este nevoie de crearea unui sistem pe patru paliere: local, judeţean, regional şi naţional.

Referitor la această temă, Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, participant online la evenimentul de ieri, a spus:

"Ştim toţi ce înseamnă OMD-urile. Avem un grup de lucru, în care, de peste o lună, discutăm diverse aspecte tehnice şi culegem opinii de la administraţiile locale şi de la toţi stakeholderii din acest domeniu. Din discuţiile pe care le-am avut până acum, în ce priveşte merg pe concluzia comună şi anume cred că este necesară înfiinţarea unei OMD la nivel naţional. Care vor fi competenţele ei şi până unde se vor întinde ele, vom discuta, dar cred că este necesară o organizaţie de management al destinaţiei naţională. De asemenea, ne gândim la posibilitatea ca OMD-urile primare, făcute în baza OUG 58, care funcţionează cu succes, să îşi poată continua activitatea pe baza viitoarei legi. (...) În elaborarea noului act normativ, avem din păcate restricţia de timp, jalonul trecut în PNRR care ne acordă termen până la începutul lunii iulie. Ştiu că în acest moment există în Parlament o altă lege a turismului, trecută de Senat prin adoptare tacită, care poate fi pusă oricând pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi care poate fi adoptată în forma în care a trecut de Senat, dar acel proiect de act normativ nu rezolvă mare lucru. Sperăm să găsim urgent o formă funcţională a acestui proiect de lege, deoarece legea turismului nu va reglementa doar OMD-urile. Legea trebuie să fie funcţională, deorece mă tem că o legislaţie nouă ne-ar putea duce în situaţia în care să riscăm pierderea banilor alocaţi prin PNRR pentru înfiinţarea şi funcţionarea acestor OMD-uri. Este vorba despre 10 milioane euro ce ar trebui accesaţi în 2023. De aceea, îmi doresc, cel mai târziu la începutul trimestrului II, să avem o formă finală a proiectul de act normativ, să adoptăm ordonanţa de urgenţă şi să trecem la lucru".

"Prin intermediul fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru OMD-uri, avem posibilitatea să dezvoltăm turismul în aşa fel încât să trecem de la 5% din PIB - cât reprezenta domeniul în anul 2019- la 10% din PIB în anii viitori, mai ales că avem jaloane în PNRR ce ar trebui, odată îndeplinite, să ducă la creşterea cu 20% a numărului turiştilor din străinătate. Vestea bună primită astăzi este că ministrul Antreprenoriatului şi Turismului susţine că trebuie să avem o organizaţie de management al destinaţiei la nivel naţional", a spus Daniel Mischie.

Potrivit reprezentanţilor APT, problema reglementării adecvate a OMD-urilor, problemă ce durează de 14 ani, trebuie rezolvată în acest an, deoarece pot fi atrase anual din fondurile europene, pe diverse programe, finanţări de peste 30 milioane euro pentru aceste organizaţii de management al destinaţiei şi pentru atragerea turiştilor în România.

"Există multe organizaţii de management al destinaţiei, chiar dacă nu au fost înfiinţate pe o legislaţie specială. Ele trebuie să funcţioneze mai departe, sub o reglementare nouă indiferent cum e ea. Ştiu că avem termen finalul lunii iunie pentru adoptarea acestei legislaţii, dar ar trebui să ne grăbim încet pentru că vrem ca după 14 ani să se întâmple ceva bine, iar acest lucru îl reprezintă înfiinţarea unei organizaţii naţionale de management al destinaţiei şi nu numai. Fără o structură pentru promovarea imaginii turistice nu vom putea atinge ţintele din PNRR", a precizat Dragoş Anastasiu, fostul coordonator al APT.

• Restricţiile din pandemie - piedici pentru dezvoltarea turismului

Participanţii la evenimentul organizat de Alianţa pentru Turism, asociaţie ce cuprinde 26 organizaţii din domeniu şi un număr de companii ce reprezintă 3% din PIB, au solicitat ridicarea rapidă a restricţiilor impuse de pandemie, restricţii ce au împiedicat dezvoltarea acestui sector de activitate în ultimii doi ani.

"Am discutat cu prim-ministrul Nicolae Ciucă despre această problemă şi am participat la o întâlnire cu reprezentanţii marilor agenţi economici, care au solicitat şi ei ridicarea restrictitiilor, iar din răspunsul primit de la secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii reiese că în martie-aprilie mai toate restricţiile vor fi ridicate. Dar demersul pentru ridicarea lor trebuie să fie comun", a anunţat Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului.

"Pe zona restricţiilor din interiorul ţării, premisele nu mai pot fi cele de acum doi ani. S-au schimbat tulpinile şi premisele generale, pentru că avem mai multe tipuri de vaccin şi experienţă. Noi susţinem în mare parte eliminarea restricţiilor existente în momentul de faţă. (...) A venit momentul regândirii totale a ceea ce înseamnă restricţii. Ministerul Sănătăţii a exprimat disponibilitatea înfiinţării unui consiliu consultativ din care să facă parte şi reprezentanţii agenţilor economici din turism, consiliu care să dezbată un program privind eliminarea restricţiilor. S-a discutat la început ca din luna mai să nu mai fie restricţii, dacă nu intervin alte tulpini", a afirmat Daniel Mischie, noul preşedinte al APT.

Reprezentanţii agenţiilor de turism s-au declarat şi ei nemulţumiţi de menţinerea restricţiilor impuse în pandemie. "Restricţiile de intrare în ţară adoptate în decembrie şi prelungite în 8 ianuarie au afectat grav circulaţia turistică din şi către România, au afectat grav transportatorii internaţionali şi industria turistică. S-a facut o discriminare între arealele geografice - condiţii pentru UE şi alte condiţii pentru non UE -, fără a se ţine cont de incidenţa epidemiologică. Mai mult au fost discriminaţi şi cei imunizaţi cărora li s-a cerut un test la intrarea în ţară. Având în vedere rezoluţia recentă a Comisiei Europene care a propus, săptămâna trecută, să se ţină cont statusul persoanei şi nu al regiunii din care provine, cerem uniformizarea condiţiilor de accedere în România. (...) În acest fel se va elimina teama privind condiţiile de călătorie care a dus la un val de anulări în rândul turiştilor", a spus Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

Restricţiile impuse în iunie 2020 prin ordinul ministrului Sănătăţii şi neridicate nici în prezent blochează mare parte din activitatea desfăşurată în staţiunile balneare, a afirmat Janos Fulop-Nagy, prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR).

"Există şi acum restricţii totale în turismul balnear, cu privire la activitatea principală desfăşurată. Sunt încă interzise procedurile de hidro-termo-terapie, care sunt motivaţia venirii în aceste staţiuni. Astăzi am constatat că s-a antamat o discuţie la Ministerul Sănătăţii, în urma căreia, domnul ministru Rafila a promis că va discuta cu noi în vederea ridicării acestor restricţii. Sunt convins că ridicarea restricţiilor va ajuta turismul", a spus Janos Fulop-Nagy.

Prim-vicepreşedintele OPTBR a menţionat că, în timp ce la noi, din cauza pandemiei, procedurile respective sunt interzise încă din vara anului 2020, în alte state europene, cum ar fi Cehia, ele se desfăşoară în continuare şi chiar există un program prin care persoanele trecute prin Covid au fost trimise în staţiunile balneoclimaterice pentru recuperare şi refacere a sănătăţii. Janos Fulop-Nagy şi-a exprimat speranţa ca viitor sezon estival să nu mai conţină nicio restricţie, deoarece operatorii din turismul balnear îşi doresc să muncească şi să contribuie la starea de sănătate a cetăţenilor şi nu să beneficieze de şomajul tehnic acoperit de Guvern.