Fotbal, lalele, hoţi şi scufundarea Atlantidei

Cine poate ignora, în aceste zile, fotbalul? Nimeni! O activitate sportivă, la originile ei îndepărtate, deturnată prin racordarea la o uriaşă maşinărie financiară, mediatică şi politică. Fotbalul este, astăzi, "Circul" din celebra expresie latină, care a mai avut nevoie doar de un singur cuvînt, pentru a închide orizontul întreg al lumii şi al puterii,"Pîine". Nu ştiu ce vă spune dumneavoastră scorul Germania-Brazilia 7-1, dar mie mi-a răsunat ca un clopot anunţînd surparea unei lumi de false mituri, minciuni, fraudă şi înşelătorie, desfăşurate pe scară globală, în văzul tuturor şi fără pic de ruşine.

Prima cărămidă din zidul prăbuşit al falsului Ierihon al fotbalului este mitul profesionalităţii. Oricine a avut contact direct cu lumea sportului, deci a performanţei, ştie că adevărata şi singura bătălie care contează, în orice ramură sportivă, este cea cu tine însuţi, cu slăbiciunile tale, nu cu adversarul. El este acolo pentru ca să-ţi fie oglindă pentru putinţele şi neputinţele tale, după cum tu joci acelaşi rol pentru el! Sensul performanţei este să te pregăteşti şi să cîştigi, de fiecare dată dacă se poate, lupta dură, neîmpăcată, cu "imperfecţiunile" tale, să le reduci domeniul de manifestare, în propriul tău comportament. Asta implică o călire a voinţei care-i scoate în evidenţă pe adevăraţii sportivi de performanţă, în orice domeniu ar activa. Ceea ce s-a întîmplat în planul controlului psihic, cu "Echipa Naţională" a Braziliei, după ce a încasat două goluri în cîteva minute, (un accident se poate întîmpla oricui!), nu este compatibil, în nici o ramură sportivă, nici măcar cu nivelul unei echipe din categoria "Onoare". Prima jumătate de oră din meciul cu pricina a scos la iveală faptul, bine ascuns de mituri, că tinerii aruncaţi în arenă de Brazilia erau pregătiţi doar pentru "circ", nu şi pentru competiţie; cu siguranţă, nu pentru competiţia cea mai grea, cea cu tine însuţi.

Al doilea zid prăbuşit ţine de Templul Afacerilor din fotbal. Băiatul acela înalt şi frumos ca un Adonis, căpitan al Echipei Naţionale de Fotbal a Braziliei, care a fost jalon fix la vreo 15 faze în mai puţin de 20 de minute, a fost "tranzacţionat", recent, de la un club la altul, pentru 50 milioane de euro!!!!! Situaţia trimite, fără nici un dubiu, la mecanismul celebrei "crize a lalelelor", "mama" şi "calapodul" tuturor crahurilor financiare care se află inevitabil la capătul oricărei bule speculative, indiferent cum, cît de ingenios şi credibil este ea construită la origini. Sumele la care sunt tranzacţionate "performanţa", "potenţialul" şi "imaginea" miilor de "idoli" din lumea fotbalului, exact ca şi preţurile umflate de speculatorii bulbilor de lalea de la 1600, nu au nici o acoperire în "realitate" şi nu sunt sustenabile decît pînă în ziua în care nu se mai găseşte cineva care să-şi asume riscul de a cumpăra "produsul" la uriaşul, iraţionalul, "preţ al pieţei"!!!

Al treilea zid surpat e mai degrabă un amărît de paravan în spatele căruia abia se mai ascundea de ochii lumii uriaşa corupţie care "parazitează" de multă vreme maşinăria fotbalului. Deceniile de scandaluri financiare, aranjamentele "de culise" şi "ingineriile" din lumea transferurilor de jucători, antrenori şi echipe manageriale, sumele colosale vehiculate în "subsolurile" deciziilor de atribuire a organizării marilor competiţii, mîna "invizibilă" a aranjorilor de rezultate, care învîrte, aproape zilnic, sute de milioane din buzunarele pariorilor în cele ale "băieţilor deştepţi şi ascultători" din fotbal şi din multe alte ramuri sportive, sunt realităţi pe care le ştie toată lumea, dar de care nu se atinge nimeni. E mai comod pentru FIFA să lupte "împotriva rasismului" decît împotriva corupţiei. Luptă, desigur, şi împotriva ei, dar pe la periferie; prin România, de exemplu, sau Ghana!

În sfîrşit, pentru că s-a stricat cimentul falselor mituri, cad şi cărămizile din zidul castelului celuilalt mare patron al fotbalului, Spectacolul şi industria din spatele lui! Din cele 64 de meciuri al "Campionatului mondial", nu ştiu dacă vreo 5-6 stau în picioare ca "spectacole fotbalistice" autentice. Adică mai puţin de 10%! Un procent de faliment! Cel puţin, semifinala Olanda-Argentina a atins culmile absolute ale "anti-spectacolului"; două echipe de acest calibru şi la acest nivel al competiţiei mondiale erau cît pe ce să termine 120 de minute de joc fără să tragă nici un şut la poartă!!!!

Şi, uite aşa, ajungem şi la tema hoţiei care, în lumea în care trăim, are de a face nu doar şi nici măcar în primul rînd, cu fotbalul! Hoţia este, astăzi, politică oficială de stat, politică oficială a Uniunii Europene îndreptată, fără echivoc, împotriva cetăţenilor europeni, politică bancară şi a altor super-potente instituţii financiare, politică promovată de organizaţii legale, para-legale şi ilegale în cele mai diverse domenii de activitate, de la fotbal, la afacerile din "comunicare" şi de la alegerile pentru funcţiile celor mai puternici oameni din lume, la producerea de armament şi organizarea de "conflicte locale". De la Codul lui Hammurabi, Edictele Regelui Ashoka, Tablele lui Moise şi Cărţile Coranului pînă la Codul Napoleonian, nu există text esenţial, sacru ori laic, care să nu sublinieze importanţa controlului social asupra hoţiei. Societăţile umane nu se prăbuşesc sub povara hoţiei, (în acest sens nu există limită!), se pot destructura, pînă la distrugere completă, însă, sub povara conflictualităţii şi a violenţei (spontane şi organizate) pe care, inevitabil, hoţia o generează în relaţiile sociale, atunci cînd a devenit un fenomen generalizat, scăpat de sub controlul regulilor. De aceea, ceea ce "ascunde" viitorul imediat al societăţilor noastre nu este vreo resurecţie morală, ori vreo cruciadă împotriva hoţiei, ci creşterea, fără precedent, a gradului de violenţă socială, în toate formele ei. Un fel de "Bellum omnium, contra omnes"! Atunci abia, cînd oamenii nu-şi mai pot apăra propria viaţă, de la o zi la alta, dacă mai are cineva o ultimă sclipire de raţionalitate, ori sub imperiul fricii, cei mai puternici încep să ia aminte la avantajele ascultării faţă de porunca simplă: "Să nu furi"! Abia atunci este ea înscrisă în piatră şi texte sacre! Pînă atunci, bucură-se, cine poate, de fotbal, lalele şi spectacolul lentei scufundări a Atlantidei!