Ţara noastră este dată ca exemplu de bune practici în privinţa cadrului legislativ şi aplicării acestuia, în domeniul gamblingului, ne-a spus Dan Ghiţă, preşedintele Asociaţiei Rombet.
Domnia sa ne-a precizat: "Începând cu adoptarea importantelor modificări ale OUG 77 (intrate în vigoare la începutul anului 2015) şi, ulterior, prin definitivarea cadrului legislativ aferent activităţii de jocuri de noroc (adoptarea noilor Norme de aplicare ale OUG 77, ordine şi instrucţiuni ale ONJN etc.), putem spune că ţara noastră beneficiază de o bună reglementare a acestei industrii. La toate conferinţele şi seminariile la care participă reprezentanţii Rombet, în ţară şi mai ales în străinătate, România este dată ca exemplu de bune practici în privinţa cadrului legislativ şi aplicării acestuia, în domeniul gamblingului. Ca o dovadă în acest sens stau cele 14-15 licenţe definitive, pe zece ani, acordate unor operatori de jocuri de noroc online, cele peste 200 de licenţe clasa a II-a pentru activităţi conexe jocurilor de noroc, conectarea aparatelor slot-machine la un server central, cu accesul permanent al ONJN (n.r. Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc) la datele şi informaţiile transmise de fiecare aparat, introducerea noilor aparate de joc cu risc limitat (AWP) etc".
Domnul Ghiţă consideră că majoritatea prevederilor noi au fost introduse ţinând cont de specificul activităţii de exploatare a jocurilor de noroc, fără producecerea de perturbări majore ale pieţei. Domnia sa a adăugat: "A fost nevoie de un efort logistic şi financiar deosebit al organizatorilor de astfel de jocuri, în special cu privire la interconectarea aparatelor, dar Oficiul a înţeles solicitările industriei şi nevoia unui interval de timp în care toţi operatorii să se conformeze noilor prevederi/condiţii.
Dan Ghiţă opinează că marea majoritate a operatorilor s-a încadrat în termenul şi condiţiile stipulate de legislaţie, cu privire la interconectarea la un server central şi la sistemul de raportare. "Fără îndoială că acest lucru are un efect pozitiv asupra imaginii de ansamblu a industriei, în special din punctul de vedere al transparenţei, toate operaţiunile fiind înregistrate şi raportate în timp real, iar Oficiul având acces la aceste date în permanenţă", apreciază specialistul.
Dan Iliovici, directorul executiv al Rombet, ne-a spus că în ţări precum Republica Cehă, Polonia sau Slovenia autorităţile de reglementare se informează şi urmăresc cu foarte mare atenţie modul în care România a reglementat piaţa jocurilor de noroc: "Operatori, mai ales pe zona jocurilor online, afiliaţi, organisme de certificare/auditare, mari firme internaţionale, ne-au auzit vorbind despre ţara noastră, despre noul cadru legal, ne-au pus întrebări şi mulţi au şi venit în România".
Cu toate acestea domnul Iliovici consideră că mai avem şi noi aspecte legislative ce pot şi ar trebui să fie îmbunătăţite, în special ca urmare a inovaţiilor tehnologice din sectorul jocurilor online. Potrivit domniei sale, ONJN şi operatorii au în vedere un set de propuneri de lege pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ
Anchidim Zăgrean, vicepreşedintele Rombet, a adus în discuţie aplicarea neunitară a reglementărilor legale, în special pe partea contabil/fiscală, menţionând că Rombet derulează unele seminarii la nivelul întregii ţări, ale căror obiective principale sunt "înţelegerea şi corecta aplicare a prevederilor legale în domeniul special al jocurilor de noroc".
• Ghiţă: "Piaţa neagră s-a diminuat"
Înfiinţarea Oficiului pentru Jocuri de Noroc şi toate schimbările legislative din ultimii ani au condus la o diminuare seminficativă a pieţei negre din gambling, potrivit domnului Ghiţă, care ne-a precizat: "Măsurile legate de interconectarea tuturor aparatelor, dar şi obligativitatea obţinerii unei licenţe pentru toţi producătorii şi distribuitorii de mijloace de joc, intensificarea controlului în teritoriu şi, nu în ultimul rând, sistemul transparent de licenţiere şi autorizare, dar şi cel de taxare, au făcut ca piaţa neagră să se diminueze semnificativ faţă de ce era în urmă cu câţiva ani. A devenit extrem de riscant pentru cei aflaţi la marginea sau în afara legii să opereze şi asta nu poate decât să ne bucure".
Dan Ghiţă subliniază şi că jucătorii nu pot fi protejaţi decât în cadrul unui sistem ce funcţionează legal: "Nu putem vorbi de protejarea consumatorilor de pe piaţa neagră. Acesta este încă un argument în favoarea unei reglementări corecte, echitabile a oricărei industrii şi în special a jocurilor de noroc".
Acest an nu va aduce schimbări spectaculoase în domeniul reglementărilor specifice jocurilor de noroc, consideră reprezentanţii Rombet, care opinează că nu va fi înregistrată o creştere semnificativă a numărului de jucători şi nici investiţii majore, în următoarea perioadă de timp. Sursele citate apreciază: "Totuşi, considerăm că, după o perioadă de tatonare şi analiză, operatorii tradiţionali de sloturi vor avea o deschidere mai mare spre noul segment de piaţă, respectiv activitatea de exploatare a sloturilor cu risc limitat. Acestea au fost introduse în noua legislaţie în principal cu scopul unei mai mari protecţii a jucătorilor, dar şi pentru a înlocui aparatele tradiţionale slot-machine aflate în baruri, restaurante etc".
Rombet apreciază că cea mai dinamică piaţă, în 2017, o va reprezenta apariţia de noi firme cu licenţă clasa a II-a specializate în activităţile de certificare şi auditare a mijloacelor de joc tradiţionale, precum şi a sistemelor de joc online, a celor care monitorizează jocurile de noroc, conform legislaţiei în vigoare.
Până acum, nu am avut intrări notabile pe piaţa de profil, în schimb se evidenţiază apariţia unor mari nume din domeniul activităţilor conexe, respectiv BMM Testlabs, Vermantia, EveryMatrix etc., comform reprezentanţilor Rombet.
În opinia acestora, o particularitate a jucătorilor noştri ar putea fi dată de diferenţierea clară între participanţii la jocurile de tip loto, operate în mod exclusiv de Loteria Română, şi segmentul, mult mai puţin numeros, al jucătorilor ce participă la toate celelalte tipuri de joc prevăzute în legislaţia naţională.
Activitatea de jocuri de noroc constituie monopol de stat, putând fi desfăşurată doar în baza prevederilor legale speciale, subliniază Anchidim Zăgrean, adăugând că, pentru organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc este necesar să se obţină de la ONJN licenţa de organizare, cu plata anticipată a unei taxe anuale fixe şi autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc - cu plata anticipată a unei taxe anuale, prin aplicarea uneia din următoarele metode de impozitare, în funcţie de tipul de joc de noroc: sumă fixă, taxă forfetară asupra mijloacelor de joc sau taxă sub formă de procent din venitul estimat, regularizat lunar, în funcţie de venitul realizat.
Domnul Zăgrean subliniază: "Cele mai evidente erori pe care considerăm noi că le-au făcut reprezentanţii statului în activitatea de colectare a obligaţiilor fiscale de la organizatorii de jocuri de noroc de tip pariuri în cota fixă sunt:
- Nu au ţinut cont de faptul că pentru stabilirea ambelor taxe fiscale baza de impozitare o reprezintă venitul real obţinut din această activitate - GGR (Gross Gaming Revenue);
- Nu au avut în vedere realitatea economică a operaţiunilor desfăşurate, şi anume faptul că această activitate este una de prestări servicii, iar venitul este reprezentat de contravaloarea serviciului prestat, încasată pentru sine de organizator, serviciu realizat prin punerea la dispoziţia jucătorilor a echipamentelor tehnice autorizate, în vederea desemnării câştigătorilor;
- Au trecut peste toate prevederile legale specifice jocurilor de noroc, în care se regăseşte foarte clar conţinutul economic al acestei activităţi, respectiv colectarea taxei de participare de la jucători, făcută în numele acestora, prin eliberarea de mijloace financiare, sub formă de bilete de joc, stabilirea câştigătorilor şi acordarea premiilor, din fondurile de premiere constituite într-un minim de 60% din taxa colectată şi apoi stabilirea venitului din această prestare de serviciu, ca diferenţă între taxa colectată şi premiile acordate".
Anchidim Zăgrean susţine că, în prezent, organele fiscale ale statului nu mai pot să-şi schimbe "interpretarea proprie" privind stabilirea bazei de impozitare pentru cele două taxe, ca să nu fi acuzate de tratament discriminator. În acelaşi timp, organizatorii de jocuri de noroc de tip pariuri în cotă fixă vor avea posibilitatea să se folosescă, în instanţele româneşti, de răspunsurile date de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene la întrebările preliminare ridicate de justiţia din alte state (Germania, Spania etc), conform sursei citate, care a mai spus: "Organizatorii de jocuri de noroc vor solicita, prin intermediul instanţelor din România, răspunsuri preliminare din partea Curţii de Justiţie a UE, pentru clarificarea bazei de impozitare în activitatea de jocuri de noroc, iar efectele trimiterii preliminare asupra litigiului naţional sunt:
- Introducerea unei întrebări preliminare are ca efect suspendarea procedurii naţionale, până când Curtea statuează cu privire la ea;
- Curtea de Justiţie a UE va comunica instanţei de trimitere hotărârea pronunţată;
- Hotărârea Curţii are caracter obligatoriu pentru instanţele naţionale şi nu se află sub rezerva recursului".