GAMBLING/BURSA /REPREZENTANŢII CNLR: "Dezvoltarea sistemului loteristic - principala prioritate a Loteriei Române, în 2017" - 07.03.2017

Odată cu schimbarea cadrului legislativ, cu reconfigurarea pieţei jocurilor de noroc, cu evoluţia tehnologică în domeniu, Loteria Română şi-a reconsiderat strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung, astfel încât să poată răspunde aşteptărilor jucătorilor săi şi să-şi îndeplinească, în continuare, principalul obiectiv, acela de a crea fondurile necesare pentru finanţarea unor obiective de interes public, ne-au declarat reprezentanţii Companiei Naţionale Lotera Română (CNLR).

Sursele citate ne-au informat că dezvoltarea sistemului loteristic este, în acest an, principala prioritate a Loteriei Române, investiţiile planificate pentru anul în curs vizând, în principal, acest obiectiv: "La acest proiect se lucrează încă de anul trecut, el aflându-se într-un stadiu avansat, până acum respectându-se în totalitate datele planificate pentru fiecare etapă de dezvoltare. La acest moment, ne aflăm în plin proces de achiziţie publică a terminalelor loteristice pentru noul sistem".

În prezent, Loteria Română are peste 1900 de agenţii. Pentru acest an, compania şi-a propus să-şi extindă reţeaua mandatară cu un număr de 200 de noi puncte de vânzare, conform reprezentanţilor societăţii.

Anul trecut, Loteria Română a împlinit 110 ani de activitate, compania desfăşurând şi activităţi de susţinere a domeniilor cultural şi social.

În prezent, 2% din încasările Companiei Naţionale Loteria Română merg către Fondul Naţional Cultural, iar 85% din profitul net merge către bugetul de stat, după cum ne-au spus reprezentanţii instituţiei.

Loteria Română este membru activ al celor două mari asociaţii de profil - The European Lotteries (Asociaţia Loteriilor Europene) şi World Lottery Association, organism mondial ce reuneşte loterii de stat din întreaga lume.

Cele două asociaţii au drept scop principal facilitarea contactelor şi a schimbului de informaţii între membrii săi, studierea noilor tehnologii în domeniu şi angajarea de acţiuni comune, atât în zona legislativă, cât şi în ceea ce priveşte garantarea organizării de jocuri responsabile, de prevenire a fenomenului de dependenţă şi de promovare a misiunii sociale a loteriilor de stat.

Sursele citate ne-au spus că profilul jucătorului la loto este bărbat, peste 40 de ani, venituri medii, studii medii. Acest profil variază, nesemnificativ însă, în funcţie de tipul de joc.

• Loteria Română a relansat jocul de loterie pasivă, anul trecut

În anul care a trecut, Loteria Română a relansat jocul de loterie pasivă, cea mai veche formă de loterie din ţara noastră, prin organizarea Loteriei Sărbătorilor de Paşti şi Loteriei Crăciunului, au mai menţionat reprezentanţii instituţiei, subliniind că CNLR promovează jocul responsabil.

"În anul 2016, jucătorii Loteriei Române s-au bucurat de numeroase câştiguri la jocurile preferate. Dacă ar fi să ne referim numai la jocurile loto automatizate organizate de compania noastră, anul trecut au fost acordate peste 6,4 milioane de câştiguri, în valoare totală de peste 840 de milioane de lei (peste 187 milioane de euro)", ne-au precizat sursele citate. Acestea ne-au spus că 2016 a fost unul "bogat în oferte şi premii pentru cei care au ales să-şi încerce norocul la loz": "Fie că e vorba de lozuri răzuibile, lozuri randalinate sau lozuri în plic, portofoliul de produse de acest tip a fost deosebit de generos:

- Loz în plic 110 ani

- Lozul mirilor - ediţia a V-a

- Mega party

- Tropical

- Lozul vip

- Trifoiul vesel

- Circuloz"

Jocul vedetă al Loteriei Române este Loto 6/49, produs care a fost lansat în anul 1993 şi care numără, în prezent, cel mai mare număr de jucători, înregistrând şi cele mai importante premii.

Alte produse îndrăgite de amatorii de jocuri loto sunt Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, la care se adaugă şi Jocul "Bilă de 100.000 de lei", lansat în anul 2011.

În ultima perioadă, Loteria Română a acordat şi continuă să acorde o atenţie deosebită diversificării gamei de produse de tip loz instant, prin lansarea de noi lozuri în plic, lozuri randalinate şi lozuri răzuibile.

Jocurile de videoloterie ocupă un loc important în portofoliul de produse, datorită interesului manifestat de o categorie importantă de jucători.

În portofoliul de produse al Loteriei Române se regăseşte şi varianta modernă a celei mai vechi forme de loterie, loteria pasivă şi tradiţionalele pariuri mutuale Pronosport şi Prono_S, care se adresează celor pasionaţi de sport.

În acest an, Loteria Română urmează să-şi îmbogăţească portofoliul de produse cu noi produse de tip loz instant.

Compania Naţională Loteria Română are ca acţionar unic statul român. Acesta a fost reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice în perioada 1 ianuarie 2015 - 7 octombrie 2015 şi de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc între 7 octombrie 2015 şi 30 iunie 2016. Începând cu data de 30 iunie 2016, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar unic al statului român i-a revenit Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, de anul acesta fiind din nou în subordinea Ministerului Finanţelor Publice.

• Nereguli în continuare la Loterie

Loteria Română a încheiat în mod nelegal un act adiţional la contractul de mandat al directorului general, prin care a fost eliminat un criteriu de performanţă important, ceea ce a condus la plata sumei de 32.000 de lei brut, la care se adaugă cheltuielile de natură salarială suportate de către angajator, evidenţiază Curtea de Conturi în Raportul pe anul 2015.

Printre alte observaţii făcute de Curtea de Conturi se numără:

"- introducerea unei clauze de neconcurenţă pentru o parte din salariaţii CNLR SA, prin încheierea de acte adiţionale la contracte individuale de muncă, în condiţiile în care această clauză nu este prevăzută în Contractul colectiv de muncă al CNLR SA pentru anii 2014-2015, a creat condiţiile înregistrării unor posibile cheltuieli nejustificate în sumă de 1.566.000 lei;

- nerespectarea deciziei Consiliului de Administraţie privind semnarea contractului de mandat pentru funcţia de director general al CNLR SA, ceea ce a generat plata unor beneficii de natură salarială în valoare de 8.458 lei, constând în tichete de masă, vouchere de vacanţă etc.;

- prin gestionarea ineficientă a perioadelor în sistem «time sharing» deţinute de către CNLR SA în 11 vile situate în complexul «Vila de Aur» din Poiana Braşov, a fost diminuat patrimoniul CNLR SA cu valoarea unui număr de 43 de perioade câştigate, dar pentru care câştigătorii nu şi-au transferat dreptul de proprietate, precum şi cu valoarea a 3 apartamente care nu sunt evaluate;

- derularea contractului de asociere în participaţiune încheiat de CNLR SA în vederea implementării şi a exploatării în comun a unui sistem de videoloterie (VLS) la cheie, a adus Compania în imposibilitatea atingerii indicatorilor de performanţă stabiliţi prin clauzele contractuale cu privire la instalarea şi exploatarea cu succes, din punct de vedere tehnic şi economic, a unui număr minim de terminale de videoloterie, până la data de 31.12.2014 şi la emiterea de către partenerul asocierii a unei garanţii societare în favoarea CNLR SA, la data livrării şi punerii în funcţiune a tuturor terminalelor de videoloterie, respectiv la data de 31.12.2014. În anul 2015, CNLR a obţinut cele mai mari venituri din sistemul de joc videoloterie, dar, în acelaşi timp, a înregistrat cel mai redus nivel al profitului brut dintre sistemele de joc ale Companiei.

- în ceea ce priveşte respectarea prevederilor referitoare la stabilirea contribuţiei pentru persoanele cu handicap neîncadrate de Companie, s-a constatat faptul că în lunile iulie, noiembrie şi decembrie 2015 şi pentru lunile februarie-august 2016, CNLR SA a stabilit în mod eronat numărul mediu de personal, element de calcul pentru determinarea fondului pentru persoane cu handicap neîncadrate. În perioada controlului, CNLR SA a plătit diferenţe vărsăminte pentru persoanele cu handicap pentru anul 2015 şi a depus declaraţii rectificative pentru lunile iulie, noiembrie şi decembrie 2015, precum şi pentru lunile februarie-august 2016;

- până la data de 31.12.2015, la nivelul CNLR SA au fost identificate 118 construcţii neintabulate şi 150 de terenuri, care prezintă probleme de natură juridică, respectiv: fără acte, respingeri intabulare, diverse acte, din care nu rezultă dreptul de proprietate etc.;

- în anul 2015, CNLR SA a efectuat cheltuieli neeconomicoase în valoare totală de 28.820 mii lei, ca urmare a:

- l existenţei unui număr de 58 de spaţii şi a unui număr de 5 terenuri, neutilizate de către CNLR SA, pentru care s-au efectuat cheltuieli de întreţinere în valoare totală de 243 mii lei;

-l existenţei unui număr de 19 autovehicule din parcul auto al Companiei, care nu sunt funcţionale;

-l înregistrării de cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor aferente mijloacelor fixe neutilizate în anul 2015, în valoare totală de 24.635 mii lei;

-l înregistrării de cheltuieli cu impozitul pe profit aferent amortizării mijloacelor fixe neutilizate în anul 2015, în valoare de 3.942 mii lei".

În aceste condiţii, Curtea de Conturi a făcut mai multe recomandări, dispunând conducerii CNLR să ia toate măsurile legale care se impun în vederea remedierii situaţiei produsă de neregulile prezentate mai sus.

• Scandalul contractelor dintre Loterie şi firmele greceşti

Loteria Română s-a aflat mai mulţi ani în centrul unui scandal de proporţii, după ce a încheiat contracte păguboase cu unele firme greceşti.

Acest lucru se întâmplă în contextul în care rapoartele Curţii de Conturi din ultimii peste zece ani reclamă mai multe contracte păguboase încheiate de Loteria Română cu un grup de firme greceşti, fiind sesizate organele de cercetare în legătură cu neregulile de la Loterie.

Se pare că firmele greceşti Lotrom-Intralot-Intracom ar fi păgubit statul român cu peste un miliard de euro, prin contractele considerate păguboase pe care le-a derulat cu CNLR, după cum susţin sursele noastre.

Contractele au vizat sistemul de video-loterie, jocurile tip 6/49, sistemul de pariuri şi cel online.

CNLR şi Intralot au încheiat un contract de colaborare pe zece ani în anul 2003 (fiind, astfel, prelungit contractul încheiat, iniţial, în 1993), care viza jocurile loteristice şi serviciile suport. După expirarea contractului, acesta a fost prelungit prin mai multe acte adiţionale.

Surse apropiate situaţiei susţin că reprezentanţii CNLR şi cei ai companiei greceşti Intralot ar fi modificat, în 2014, "cu pixul", un act adiţional "de frica DNA".

La finalul lunii iunie 2014, Ioana Petrescu, ministru de finanţe la acea vreme, a dat mână liberă Loteriei să încheie un nou contract cu Intralot, pe o perioadă de zece ani.

La sfârşitul anului respectiv, după ce au încasat, ani de zile, comisioane uriaşe de la statul român, grecii de la Intralot au renunţat la contractul privind administrarea şi gestionarea jocurilor loteristice încheiat cu Loteria Română (CNLR).

În data de 30 decembrie 2014, fostul ministru al finanţelor publice Darius Vâlcov anunţa că statul român nu va mai prelungi contractul cu firma grecească Intralot, care asigura mentenanţa echipamentelor şi funcţionarea softului necesar activităţilor loteristice.

Pentru contractul pe video-loterie, compania de stat şi firmele greceşti au fost amendate de Consiliul Concurenţei, care a stabilit că înţelegerea dintre cele două părţi conţinea o obligaţie de neconcurenţă ce prevedea că, în timpul derulării contractului, Loteria Română nu avea voie să desfăşoare un alt program de video-loterie sau unul similar în cooperare cu alte companii.

După ce controversatul contract a expirat, Compania Naţională Loteria Română a încheiat, în toamna anului 2013, un nou contract pe video-loterie, cu austriecii de la Novomatic, parteneriatul fiind, de data aceasta, pe o perioadă de 15 ani. Novomatic deţine circa 5% din Intralot, una dintre cele trei companii greceşti menţionate mai sus.

Sursele noastre spun că în spatele noului partener al Loteriei Române ar fi, pe lângă Grupul Novomatic, şi Benny Steinmetz (acţionar în proiectul Roşia Montană), Tal Silberstein (fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când acesta din urmă era premier, şi consultantul lui Traian Băsescu, pe când era preşedintele ţării, potrivit presei) şi omul de afaceri Remus Truică.

În 2013, Compania Naţională Loteria Română, Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services şi Intracom Holdings au fost amendate de Consiliul Concurenţei cu 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro), pentru înţelegeri anticoncurenţiale.

Curtea de Apel Bucureşti a menţinut amenda pe care Consiliul Concurenţei a aplicat-o Companiei Naţionale Loteria Română, dar nu şi pe cele date companiilor greceşti Intralot şi Intracom.

Decizia a fost pronunţată pe fond, la începutul anului trecut, urmând ca hotărârea finală să o pronunţe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.