SUPLIMENT GAMBLING "«Fructul oprit» nu este o soluţie"

Reporter: Care sunt principalele probleme ale domeniului şi ce soluţii consideraţi că există pentru remedierea acestora?

Cristian Pascu: Problemele actuale sunt, regretabil, o continuare a celor apărute în timpul pandemiei şi amplificate ulterior, respectiv gradul de impredictibilitate a domeniului din punct de vedere legis­lativ, al reglementărilor specifice.

Sectorul nostru de activitate încă are o conotaţie negativă în conştiinţa publică.

Peste această realitate la care mai avem destul de lucrat pentru a o schimba, s-a suprapus, începând de anul trecut, tema campaniilor electorale, asistăm încă la o competiţie între partidele politice prin diversele propuneri de restricţionare a domeniului nostru de activitate.

Reporter: Ce ne spuneţi despre legislaţia din sector?

Cristian Pascu: Legislaţia actuală adoptată, mă refer la schimbările din ultima perioadă, este discreţionară şi discriminatorie, adoptată fără transparenţă, fără consultarea şi participarea la procesul de propuneri de legiferare a reprezentanţilor majorităţii operatorilor, cei care au fost profund afectaţi.

Mă refer aici la OUG 82/2023, adoptată în octombrie anul trecut, care, prin prevederile impuse, a provocat deja un "tsunami", a afectat direct şi profund majoritatea organizatorilor din domeniu, în special pe cei autohtoni de categorie mică si mijlocie, am putea spune IMM-ul din domeniu.

După cum este deja de notorietate, la adoptarea acestui act normativ nu a avut loc o reală consultare cu industria, doar cu o parte a ei - cel mai puţin afectată -, a marilor operatori, preponderent firme multinaţionale, care au avut ocazia să îşi exprime în anumită măsură un punct de vedere.

Regretabil, chiar şi ONJN a fost pus în situaţia de a fi mai mult "spectator" decât "actor" în elaborarea acestui act normativ.

"Forţa malefică" s-a impus din nou...

Reglementări injuste care provoacă o motivată nemulţumire, cum ar fi valoarea garanţiei (1 milion de eruo la jocurile tradiţionale land base şi până la 7 milioane de euro la jocurile on-line) impuse fără criterii obiective proporţionale cu riscul de neplată, eliminarea - care nu poate fi fundamentat motivată - tocmai a aparatelor cu risc limitat (AWP - miza şi câştiguri limitate) utilizate în întreaga lume civilizată tocmai în scopul reducerii dependenţei, lipsa necesarelor măsuri tranzitorii sunt doar câteva din deciziile adoptate pe repede înainte care aduc imense prejudicii organizatorilor, bugetului de stat şi politicii de prevenire a dependenţei.

Un exemplu elocvent de reglementare fără cunoaşterea fenomenului sau din nepăsare este "victima colaterală" - jocul de Bingo de sală -, tipul de joc la care toate taxele se plătesc în avans, deci nu există riscul de neplată, dar pentru care s-a impus aceeaşi garanţie halucinantă de 1 milion de euro, fără nicio legătură cu veniturile generate de acest joc! În condiţiile în care la nivelul întregii ţări mai existau doar cinci săli de Bingo, s-a decis, astfel, - poate "din greşeală"- lichidarea acestui tip de joc cu specific cunoscut de distracţie şi socializare!

Totodată, chiar dacă per ansamblu reglementările cu efect negativ înclină balanţa ca efect general, merită semnalate şi cele câteva reglementari benefice, cum ar fi reglementarea introducerii regimului de autoexcludere a jucătorilor, plata lunară a taxelor de autorizare, impulsul financiar şi, ca formă de organizare a fondului destinat promovării jocului responsabil, o reducere - chiar dacă încă insuficientă - a reclamei şi publicităţii domeniului şi, nu în ultimul rand, prevederea necesară a unei informări complete şi transparente a situaţiei amplasării teritoriale a mijloacelor de joc de către organizatori.

Avem speranţa ca, la discutarea pentru adoptare în Parlament a aces­tui "teribil" act normativ - OUG 82/2023, raţiunea si interesul general să prevaleze şi să avem şansa ca prin amendamente să mai corectăm ceva din "răul" făcut.

Reporter: Ce efecte asupra domeniului, dar şi asupra bugetului de stat, vor avea proiectele legislative care se află în dezbatere în Parlament?

Cristian Pascu: Aceste propuneri de reglementare din Parlament, care mai de care cu restricţii mai excesive, ar duce, prin suprapunerea efectului lor, la dispariţia sectorului de jocuri de noroc land base, cu pierderea veniturilor bugetare pe verticală şi orizontală de până la un miliard de euro anual, inclusiv prin disponibilizarea celor circa 45.000 de lucrători din domeniu.

Dar trebuie să recunoaştem că aşa cum arată de "invadate" oraşele şi localităţile din ţară de locaţii de jocuri de noroc - slot machine şi agenţii de pariuri - trebuie întreprinse măsuri de protejare a populaţiei de pericolul dependenţei.

În urma majorării succesive a taxelor din domeniu din anii 2022 şi 2023, complementar cu realitatea actuală în care oferta este mult mai mare decât cererea, suprapus cu o reducere a bugetului alocat de populaţie acestui divertisment care nu este o necesitate mai ales în contextul economic actual, se aşteaptă o normală contracţie a sectorului, deci şi a prezenţei stradale.

Deşi nu avem niciun studiu recent acceptat care să ateste nivelul procentual al dependenţei patologice la nivelul populaţiei sau o dimensiune a impactului negativ mai mare sau mai mică în mediul rural sau urban, o industrie responsabilă trebuie să întreprindă măsuri preventive de protecţie a persoanelor vulnerabile.

Soluţia nu este un exces de res­tricţii! Soluţia este prevenţia printr-un proces continuu de informare si educare, începând de la tineri din şcoli şi licee si continuând cu celelalte categorii de vârste.

Urmată de terapie de la caz la caz, de un program de tratament psihologic de specialitate. Ceea ce industria de gambling face prin eforturi proprii de mai mulţi ani de zile prin progamul Joc Responsabil, deja cunoscut şi cu rezultate la nivel naţional.

Asociaţia noastră, AOPJNR, a trimis propuneri la Parlament ca alternative, variante, faţă de excesul de interdicţii din propunerile legis­lative, care nu ar rezolva cauza.

"Fructul oprit" nu este o soluţie.

Propunerile noastre sunt de reducere drastică a vizibilităţii stradale, de reducere a reclamei şi publicităţii în mass-media, chiar de ridicare a vârstei minime de la 18 la 21 de ani pentru accesul în locaţiile de jocuri de noroc, împreună cu campanii susţinute de informare şi educare.

De asemenea, campanii bazate pe contribuţia financiară mult mărită actualmente de la operatori pentru jocul responsabil şi utilizată eficient (sperăm) în acest scop în viitorul apropiat prin organizarea mai bună a ONJN la acest capitol.

Acestea sunt soluţii reale pentru atingerea scopului propus, de menţinere a jocului de noroc în sfera activităţilor de divertisment, în nici un caz ca o alternativă de rezolvare a problemelor financiare.

Participarea financiară şi nu numai la campaniile derulate prin programele iniţiate de Asociatia Joc Responsabil a fost adoptată de mai mulţi operatori şi asociaţii profesionale din domeniu.

Pe măsura utilizării eficiente a fondurilor colectate de ONJN pentru promovarea jocului responsabil, aceste acţiuni şi măsuri este necesar să ia o mult mai mare amploare şi să se treacă de la etapa de benevol la cea de obligativitate.

• "Anul electoral pune chiar existenţa sectorului sub semnul întrebării, prin avalanşa de propuneri de restricţionare"

Reporter: Cum afectează noile măsuri fiscale activitatea sectorului?

Cristian Pascu: Efectele sunt clar de contracţie a pieţei, de reducere a numărului de operatori, dar regretabil de reducere masivă din categoria celor mici şi mijlocii, majoritar autohtoni. Se încearcă de către aceştia o formă de unificare, de unire sub o licenţă comună în efortul de a face faţă noilor bariere şi taxe, de a nu dispărea complet de pe piaţă. Cu riscul aferent operării sub aceeaşi licenţă, greşeala unuia putând duce la revocarea licenţei de operare a întregului grup.

În acelaşi timp, bugetul de stat are, evident, de pierdut în urma acestor renunţări la activitate şi contracţii ale sectorului.

Reporter: Cum ar trebui să arate fiscalitatea din domeniu?

Cristian Pascu: Fiscalitatea din domeniu ar trebui să fie - în măsura întăririi contorului şi monitorizării - pusă pe bazele care să ducă la o justă impozitare a veniturilor obţinute, impozitarea să fie pe baze procentuale din venitul obţinut (aşa numitul GGR) la toate tipurile de joc de noroc.

Încă avem la tipul de joc slot-machine un impozit forfetar, care a fost o soluţie bine venită la nivelul anului 1999 când a fost introdus, dar care nu mai este o soluţie echitabilă nici pentru organizatori, nici pentru bugetul de stat în prezent.

Totodată, ar trebui să nu se mai introducă bariere artificiale de genul acestei garanţii aberante impuse actualmente, care fără să reprezinte un venit la bugetul de stat este doar un obstacol la intrarea şi menţinerea în domeniu pentru majoritatea organizatorilor.

Ar trebui, astfel, să se meargă pe principiul dreptului-şansei de existenţă şi pentru operatorii de nivel mic şi mediu, autohtoni, totodată de colectare la buget după principiul "Mai puţin de la mai mulţi" şi nu "Mai mult de la mai puţini".

Reporter: Care sunt tendinţele din piaţa jocurilor de noroc?

Cristian Pascu: Se constată o tot mai mare atracţie pentru jocul de tip online - care a cunoscut un mare avânt în perioada pandemiei -, dar socializarea şi atmosfera unei locaţii land base are in continuare adepţii ei.

Reporter: Cum au evoluat tehnologia din domeniu şi tipurile de jocuri?

Cristian Pascu: Evoluează an de an, producătorii inventivi aduc pe piaţă la expoziţiile de profil mereu noi produse, cu noutăţi hard şi soft, cu jocuri independente sau linkate tot mai atractive.

Per global, companiile din domeniu au fost în scădere accentuată, anul trecut faţă de anul 2022, ca urmare a contextului general economic, dar specific domeniului jocuri de noroc suplimentar ca urmare a efectului măririi successive a taxelor în 2022 şi 2023, care s-a făcut resimţit în piaţă.

Reporter: Ce investiţii derulează acum companiile din domeniu?

Cristian Pascu: Cele mai multe, cu unele excepţii, nu investesc deocamdată, se reorganizează, sau altfel spus "investesc în supravieţuire".

Reporter: Care este evoluţia pieţei negre a domeniului şi cum vedeţi eradicarea ei?

Cristian Pascu: Transparenţa obligatorie a locaţiilor, aparatelor şi operatorilor, care este de acum legiferată şi pe care am solicitat-o încă de la înfiinţarea ONJN din 2013 şi în sfârşit urmează să o avem, va ajuta imens la depistarea celor care mai lucrează la negru.

Reporter: Care sunt perspectivele sectorului?

Cristian Pascu: După ce vom depăşi acest an electoral care pune chiar existenţa sectorului sub semnul întrebării, prin avalanşa de propuneri de restricţionare, putem dis­cuta de perspectivele sectorului! Noi îl dorim un sector reglementat şi controlat, nu desfiinţat, spre binele tuturor părţilor implicate!

Reporter: Mulţumesc!