Gazul, o altfel de "armă" a Rusiei în conflictul cu Turcia

Actualizare 15:04 Erdogan: "Reacţiile celor care solicită anularea unor proiecte cu Rusia sunt pur emoţionale"

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a apreciat, astăzi, că reacţiile celor care, după doborârea unui avion militar rus de către forţele turce, solicită anularea unor proiecte comune ale Turciei şi Rusiei sunt "emoţionale şi nepotrivite pentru politicieni", informează Reuters.

Aviaţia turcă a doborât marţi dimineaţă un bombardier rus Su-24 care participa la operaţiunile aeriene lansate de Rusia în sprijinul trupelor regimului de la Damasc, la nord de Latakia, în nord-vestul extrem al Siriei, în apropiere de frontiera cu Turcia.

Şeful statului turc a afirmat că avionul rus a fost doborât într-o 'reacţie automată' care a respectat instrucţiunile în vigoare date militarilor turci.

"Regulile de angajare militară din Turcia sunt o chestiune separată de dezacordurile noastre cu Rusia privind criza din Siria", a precizat Erdogan, potrivit căruia Ankara va continua să-i sprijine pe rebelii moderaţi din Siria şi pe turkmenii sirieni care luptă contra forţelor fidele lui Bashar al-Assad.

Potrivit AFP, Recep Tayyip Erdogan a ţinut să sublinieze că angajamentul ţării sale contra grupării Statul Islamic este 'incontestabil'.

"Cei care ne acuză că achiziţionăm petrol de la Daesh (acronimul în arabă al Statului Islamic) au obligaţia de a aduce dovezi în sprijinul acuzaţiilor lor", a accentuat şeful statului turc, referindu-se implicit la acuzaţia Moscovei conform căreia Turcia colaborează cu gruparea jihadistă.

Autorităţile de la Ankara susţin că avionul rus a intrat în spaţiul aerian al Turciei şi că au fost emise 10 avertismente în decurs de cinci minute, în timp ce Moscova dezminte categoric această variantă.

Doborârea avionului rus a avut loc în contextul în care Moscova şi statele occidentale şi-au apropiat poziţiile cu privire la conflictul sirian pentru a-şi consolida lupta împotriva grupării Statul Islamic, care controlează suprafeţe întinse în Irak şi Siria.

(A.L.)

--------------

Actualizare 10:06 Rusia înăspreşte controalele asupra produselor alimentare importate din Turcia

Rusia a decis să înăsprească controalele asupra produselor agricole şi alimentare importate din Turcia, citând încălcarea normelor sanitare, a anunţat joi ministrul rus al Agriculturii, la două zile după doborârea unui avion militar rusesc de către aviaţia turcă, informează RIA Novosti.

Ministrul rus al Agriculturii, Alexander Tkachev a declarat: "Având în vedere încălcările repetate ale standardelor ruseşti de către producătorii turci, Guvernul rus a cerut Rosselkhoznadzor (Autoritatea Federală Sanitar-Veterinară din Rusia - n.r.) să instituie un control mai strict strict asupra produselor agricole şi alimentare din Turcia, precum şi să demareze controale suplimentare atât la frontieră cât şi la locuri de producţie directă din Turcia".

Potrivit acestuia, aproximativ 15% din produsele agricole turceşti nu respectă standardele ruseşti, iar de la începutul anului au fost 40 de cazuri în care în produsele turceşti de origine animală au fost indentificate reziduuri de substanţe interzise şi nocive, precizează sursa citată.

Potrivit datelor oficiale, anul trecut Rusia a importat din Turcia produse agricole şi alimentare în valoare de 1,7 miliarde de dolari, în timp ce exporturile ruseşti de produse agricole şi alimentare spre Turcia au crescut cu 30% până la 2,4 miliarde de dolari.

(I.D.)

---------

În urma doborârii unui avion rusesc în cursul zilei de marţi, Moscova plănuieşte suspendarea cooperării militare cu Turcia, potrivit informaţiilor din presa internaţională, care mai precizează că vor fi luate şi măsuri pentru a spori gradul de securitate al trupelor ruse care activează în Siria.

De acum înainte, operaţiunile ruşilor se vor desfăşura sub supravegherea avioanelor de vânătoare. În plus, Federaţia Rusă a lansat în largul regiunii Latakia una dintre cele mai mari nave de război ale flotei din Marea Neagră (crucişătorul Moskva, dotat cu un sistem de rachete de tip "Fort", similar sistemului S-300).

Locotenent-general Serghei Rudskoy, citat de Russia Today, avertizează că "orice ţintă care reprezintă un potenţial pericol va fi distrusă".

Posibilitatea escaladării conflictului ruso-turc a generat reacţii la nivel internaţional. Astfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat sprijinul de care se bucură Turcia din partea Alianţei, în vreme ce preşedintele SUA, Barack Obama, şi omologul său francez, Francois Hollande, aflat într-o vizită la Casa Albă, au făcut apel la cele două părţi implicate să evite agravarea situaţiei.

Obama a declarat: "Acesta (evenimentul) indică o problemă cu operaţiunile ruseşti, în sensul că ei acţionează foarte aproape de graniţa turcă, atacând opoziţia moderată, susţinută nu doar de Turcia, ci şi de alte state".

Liderul de la Casa Albă apreciază că, dacă Rusia şi-ar îndrepta atenţia mai mult către trupele Statului Islamic, ar fi o şansă redusă ca astfel de incidente să se repete.

• Moscova are soluţii alternative, pe plan economic

Marţi a fost pentru prima dată în jumătate de secol când un avion rusesc a fost doborât de militarii unui stat membru al NATO. Este un eveniment de o deosebită gravitate, în urma căruia au apărut temeri legate de o eventuală oprire a procesului de apropiere dintre statele occidentale şi Rusia, între care există o anume interdependenţă pe plan economic.

Un exemplu semnificativ îl reprezintă conducta Nord Stream, prin care se livrează gaze naturale din Rusia prin Marea Baltică, evitând ruta care tranzitează Ucraina. În luna septembrie a anului curent, Gazprom şi mai multe companii europene din domeniul energetic au pus la punct un proiect pentru a crea Nord Stream 2, care ar dubla capacitatea celor două conducte deja existente (în prezent, aceasta este de 55 miliarde metri cubi). Iniţial, Gazprom deţinea 51% din acţiuni în acest proiect, însă în luna noiembrie raportul de participaţii a fost modificat. Actualmente, gigantul rus deţine 50% din acţiuni, ENGIE (fostul GDF Suez) - 10% (de la cei 9% alocaţi iniţial), restul fiind împărţit în mod egal între celelalte companii participante - din statele europene occidentale: E.ON, Wintershall/BASF (Germania), OMV (Austria) şi Royal Dutch Shell (anglo-olandeză).

Opoziţia faţă de acest proiect vine din partea statelor central şi est-europene. Preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, a afirmat că proiectul ar putea fi utilizat de Rusia în scopuri politice. De altfel, Nord Stream 2 vine în contradicţie cu scopul declarat al Uniunii Europene, de a diminua dependenţa de gazele ruseşti. Proiectul ar urma să fie finalizat în anul 2019, atunci când expiră şi contractul de tranzit dintre Gazprom şi Ucraina.

Gazprom a sistat, ieri, livrarea de gaze către Ucraina, ca măsură de retaliere, după ce activişti anti-ruşi au întrerupt alimentarea cu energie electrică a Crimeei, iar protestatarii au încercat să împiedice efectuarea reparaţiilor.

De amintit, în context, cum la finele lunii octombrie, ministrul rus al energiei, Alexander Novak, a declarat că Gazprom a făcut o ofertă Iranului, care încearcă să redevină un actor important pe scena economică internaţională după ridicarea sancţiunilor în urma semnării Acordului de la Viena (Joint Comprehensive Plan of Action).

Deci, având în vedere că Moscova dispune de soluţii alternative pentru vânzarea de gaze, temerile privind oprirea livrărilor către Turcia par a fi întemeiate. Statul condus de preşedintele Erdogan primeşte mai mult de jumătate din necesarul de gaze din partea Rusiei şi reprezintă a doua cea mai mare importantă piaţă de desfacere a gigantului Gazprom, după Germania.

Relaţiile dintre cele două state au început să se deterioreze în urma intervenţiei ruseşti din Siria, de partea lui Bashar al-Assad (din acest punct de vedere, Rusia şi Iranul au o abordare comună, întrucât şi regimul de la Teheran îl sprijină pe Assad, inclusiv prin miliţiile Hezbollah). Turcia, în schimb, i-a susţinut pe rebelii moderaţi, care acum sunt vizaţi de atacurile ruseşti.

În mod cert, nou-creata situaţie din zonă a afectat relaţia ruso-turcă. Vizita ministrului de externe al Kremlinului, Serghei Lavrov, a fost anulată, la fel şi colaborarea pe plan militar. În ciuda unei perioade de apropiere economică dintre cele două state, evenimentul va afecta şi acest palier al relaţiilor bilaterale. Lavrov şi-a sfătuit deja concetăţenii să nu călătorească în Turcia, până acum o destinaţie preferată. Conform Russia Today, ministrul consideră că nivelul ameninţării teroriste în acest stat "nu este mai scăzut decât în Egipt".