General Dynamics a livrat 47 de transportoare Piranha 5 către MApN, din cele 133 prevăzute în faza a doua a contractului

Reporter: Care este stadiul programului Piranha 5 derulat în parteneriat cu Uzina Mecanică Bucureşti? Se menţine acelaşi ritm susţinut ca în ultimii doi ani?

Marinică Mîrzu: La asocierea GDELS România şi UMB am început producţia celor 133 blindate Piranha 5 din contractul 2, cu fabricant român de data aceasta, în iunie anul trecut. Avem aproape un an şi deja am construit 47 de vehicule complete care se află în procesul de recepţie cu beneficiarul, iar pe linia de producţie se mai află încă 21 de vehicule. Suntem, după aproape un an, aproximativ la jumătatea cantităţii prevăzută în contract, iar restul vehiculelor trebuie să le livrăm până la finalul anului 2025. În ultimele 12 luni, în acelaşi timp cu producţia, am operaţionalizat asocierea GDELS România-UMB şi avem în momentul de faţă structura completă cu 148 de angajaţi români. Managementul este asigurat de 43 de oameni de la GDELS România, inclusiv şefii de producţie şi toţi şefii de staţii din linia de producţie. Diferenţa până la 148, adică 105 angajaţi sunt muncitorii de la Uzina Mecanică Bucureşti. Mai sunt doar trei oameni de la GDELS Mowag (n.red. - fabrica din Elveţia care a executat prima parte a contractului privind Piranha 5), care pentru grupurile abia transferate contractului 2 asigură supervizarea.

Reporter: Cum s-a desfăşurat formarea profesională a angajaţilor UMB în această asociere, pentru a realiza Piranha 5 în România?

Marinică Mîrzu: GDELS România, în calitate de lider al asocierii, are managementul întregului joint-venture, deci se ocupă şi de personalul propriu, dar şi de cel din cadrul UMB. După un început mai dificil de relaţii interpersonale la locul de muncă, am reuşit să facem o echipă. La început, desigur că oamenii mai în vârstă de la Uzina Mecanică Bucureşti au avut parte de manageri şi şefi de la GDELS România mai tineri, abia veniţi în domeniu, în uzină, şi lucrurile nu au mers foarte bine în acea perioadă. Dar ulterior, inclusiv prin echiparea similară şi tratarea egală, la care s-a adăugat faptul că salariile au fost plătite la timp, fără niciun fel de întârziere, am reuşit să îi facem să înţeleagă că toţi fac parte din aceeaşi echipă, ce are acelaşi interes. Le-am transmis că lucrează practic la aceeaşi companie, chiar dacă fac parte din două firme distincte, companie care are de făcut 130 de vehicule militare. Avem un sistem ierarhizat şi corect de salarizare la GDELS România. La UMB s-au făcut paşi în sensul că, în cadrul joint-venture-ului, s-au găsit căi - pentru că fiind companie de stat există o grilă de salarizare - pentru a ajunge la o salarizare mai bună; astfel salariul a crescut pentru toţi cei care lucrează în joint-venture, iar acest lucru este parte a deciziilor echipei de management. Angajaţii sunt mulţumiţi cu noua creştere salarială şi de faptul că primesc salariile la timp.

Reporter: Care este vârsta medie a salariaţilor din joint-venture? Se ştie că în companiile de stat din ţara noastră numărul angajaţilor care se apropie de vârsta pensionării este destul de mare.

Marinică Mîrzu: Media de vârstă a angajaţilor GDELS România este până în 35 de ani, iar pe joint-venture-ul cu UMB media de vârstă este sub 50 de ani. Uzina Mecanică Bucureşti a făcut ceva: faţă de 40 de angajaţi care au lucrat şi în contractul 1 cu GDELS Mowag şi care erau în prag de pensionare şi cu foarte multă experienţă, a trebuit să suplimenteze acest număr de angajaţi până la cei 105 existenţi acum, prin angajare, recrutare şi formare, iar în urma acestui proces media de vârstă a angajaţilor UMB a scăzut. Acum avem şi la UMB oameni care au 20-30 de ani, ceea ce este un lucru bun pentru viitorul asocierii.

• Slovenia, interesată de un acord G2G privind transportoarele Piranha 5 realizate la Bucureşti

Reporter: Cum vă descurcaţi cu aprovizionarea, cu ceea ce este necesar pentru realizarea producţiei? Mai sunt sincope în lanţurile de aprovizionare cu diverse produse necesare pentru Piranha 5?

Marinică Mîrzu: Aprovizionarea pentru execuţia fabricaţiei e formată din două părţi. Avem contracte directe de la asociere la furnizorii români de subsisteme esenţiale aşa cum sunt ele definite în hotărârea de guvern - sistemul de armament, sistemul de optică, senzori şi comunicaţii. Acum în contractul 2 şi carcasa este fabricată în România, la UMB, unde se sudează, se vopseşte şi se sablează. O parte din componente care nu au fost considerate esenţiale ne sunt puse la dispoziţie prin lanţul de aprovizionare GDELS Mowag. Sunt dificultăţi în întreaga lume pe lanţurile de aprovizionare, din cauza situaţiilor existente pe plan mondial. Există nişte componente care sunt în deficit pe plan global. De exemplu, nişte simpli conectori importanţi, militari, au fost livraţi cu întârziere pentru că s-a întâmplat ceva pe lanţul de aprovizionare, dar cu toate acestea la nivelul producţiei vehiculelor stăm bine. Nu intrăm în detaliile zilnice de dificultăţi, dar ca rezultat final avem cele 47 de vehicule aflate în procesul de recepţie de către beneficiar şi încă 21 pe linia de producţie de la UMB.

Reporter: Sunteţi pregătiţi să extindeţi producţia şi să vindeţi produsul dumneavoastră către alte state din sud-estul şi estul Europei? Ştiu că Bulgaria şi-a exprimat interesul la un moment dat pentru achiziţia vehiculelor Piranha 5.

Marinică Mîrzu: Pe mine, ca manager al companiei care este lider al asocierii, mă preocupă şi continuitatea în activitate, nu doar pentru a asigura locurile de muncă existente şi salariile oamenilor, dar să nu uităm de interesul esenţial de securitate al României, interes care a fost baza acestui program. Ni s-a cerut să realizăm o capacitate strategică în ţara noastră pentru producţie şi mentenanţă pe durata de serviciu, doar că nu trebuie numai să construieşti această capacitate, ci trebuie să o şi menţii. Dacă ai făcut-o şi în câţiva ani de zile după finalizarea contractului a dispărut, nu am realizat absolut nimic. De aceea ne preocupă continuitatea şi durabilitatea acestei construcţii. Ca urmare, ne interesează şi alte contracte în afara celor existente în acest moment. Recent am primit o delegaţie din Slovenia care doreşte de ceva timp să facă un acord G2G (de la guvern la guvern) pentru transportoare blindate. Intenţia acestora ne este cunoscută încă de anul trecut. La invitaţia unor reprezentanţi ai Guvernului României, cei din Slovenia au venit la Bucureşti, au vizitat capacitatea noastră de producţie, am avut discuţii cu ei şi este posibil să se încheie un astfel de acord. De asemenea, GDELS are un program pentru Republica Moldova, iar noi - subsidiara din România - ne luptăm să participăm şi să aducem valoare în programul respectiv. Menţionez însă că mai este nevoie de Piranha 5 în România; există o aprobare a Parlamentului pentru o suplimentare cu 150 de transportoare a contractului iniţial, transportoare care vor ajunge tot la Armata Română.

• "Dorim să facem la Bucureşti proiectare pentru tot grupul GDELS"

Reporter: Potrivit contractului, la finalul producţiei trebuie să vă ocupaţi doar de mentenanţă. Dar dacă veţi rămâne doar pe mentenanţă, există un risc ridicat ca soarta asocierii să fie identică cu aceea a companiilor de stat din industria de apărare, care se află la limita insolvenţei.

Marinică Mîrzu: Ştiind asta, ne preocupă nu doar să ducem la bun sfârşit acest contract, ci să avem şi o continuitate prin acoperire cu alte contracte. Eu consider că este o înţelegere largă şi corectă a interesului naţional de securitate să ţinem nu doar în viaţă, ci în producţie, această capacitate pe care am realizat-o la Uzina Mecanică Bucureşti.

Reporter: În acest context, aveţi acordul celor de la GDELS să angajaţi o echipă de proiectanţi care să conceapă noi tipuri de echipamente militare?

Marinică Mîrzu: În cadrul acţiunii de durabilizare a GDELS România şi a asocierii pe care o avem cu Uzina Mecanică Bucureşti, sunt mai multe acţiuni. Una este aceea pe care am menţionat-o referitoare la intrarea în alte contracte. Eu am un plan pe care l-am discutat cu conducerea GDELS, iar în acest plan este inclus şi ce aţi spus dumneavoastră. Avem de fapt două idei. Prima este să facem ceva atât de bine, de eficient şi competitiv aici astfel încât de câte ori va fi nevoie de acea activitate în grupulş GDELS să se apeleze la asocierea din România. Deci trebuie să fim buni la ceva, şi aici mă refer în primul rând la producţie. A doua idee este să avem o echipă de proiectare, după exemplu Renault care are în România un grup de proiectare pentru toată compania respectivă. Am discutat acest lucru cu cei de la GDELS pentru că în vederea constituirii acestei echipe nu este nevoie de o investiţie foarte mare. Nu e nevoie de echipamente, scule sau alte instalaţii, ci e nevoie de instrumente software de proiectare, iar ingineri români foarte buni avem. Dorim să facem aici proiectare la ceva pentru tot grupul GDELS. Avem o listă de oportunităţi de care vrem să ne folosim.

Reporter: Vă mulţumim!