GEOANĂ DESPRE ACORDUL DE ÎMPRUMUT CU FMI: "Încercăm să obţinem o dobândă de 3%"

• Liderul PSD spune că de la FMI vom lua 13 miliarde de euro pentru susţinerea cursului, iar de la UE, cinci miliarde de euro pentru buget şi investiţii

• Almunia: "Acordul UE-FMI cu România va fi anunţat în cursul acestei săptămâni"

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, ce deţine şi funcţia de preşedinte al Senatului, a anunţat, ieri, că ţara noastră va împrumuta de la UE şi FMI circa 18 miliarde de euro.

Potrivit liderului social-democrat, ţara noastră va împrumuta de la FMI circa 13 miliarde de euro pentru stabilizarea cursului de schimb, iar de la UE, circa cinci miliarde de euro, pentru finanţarea deficitului şi pentru asigurarea investiţiilor.

Mircea Geoană a explicat: "În tranşe succesive, BNR ar putea să atragă fonduri de la FMI într-o zonă care se apropie în acest moment de 13 miliarde de euro, din care11 miliarde şi ceva de drepturi speciale de tragere.

Această sumă nu este automat transferată sau împrumutată. Banii vor fi traşi în ritmul şi necesarul indicat de realităţile pieţei monetare. Pentru a acoperi deficitul bugetar ne îndreptăm către o sumă de 4-5 miliarde de euro, care merg la buget, finanţează cheltuielile bugetului".

Liderul social-democrat a precizat că ţara noastră mai are la dispoziţie şi fonduri de la BM, BEI şi BERD, într-o anvelopă de două miliarde de euro, care se adaugă banilor pentru investiţii.

Pe de altă parte, preşedintele Senatului a apreciat că deficitul bugatar ar putea ajunge la 4% din PIB.

"Un deficit de 4% sau mai mult va trebui să reprezinte o formă de garantare că resursele pentru pensii şi salarii vor rămâne neafectate, că sursele de investiţii publice, la fel vor fi neafectate", a spus Geoană, informează Newsin.

Referitor la acordul de împrumut cu FMI, Mircea Geoană a menţionat că ţara noastră încearcă să obţină o dobândă asemănătoare celei pe care au luat-o ţările vecine, în jurul unei dobânzi de circa 3%.

Însă liderul PSD a precizat că este dificil de indicat cât va reprezenta această dobânda, în condiţiile în care banii vor fi atraşi în funcţie de nevoi.

Mircea Geoană a declarat: "Nu putem vorbi acum de un împrumut de 20 de miliarde pe care-l plătim înapoi.

Vorbim practic de zece miliarde care stau în aşteptare şi sunt folosiţi în ritmul şi în nevoile Băncii centrale a României şi de celelalte şapte miliarde care sunt împrumuturi (n.r. de la CE şi celelalte instituţii financiare cu excepţia FMI), să zicem clasice, la dobânzi preferenţiale. De fapt avem de discutat despre şapte miliarde euro de rambursat într-un orizont de timp, la o dobândă preferenţială".

Preşedintele Senatului a prezentat şi câteva din cerinţele FMI.

Fără a dori să facă publice prea multe elemente din scrisoarea de intenţie a Fondului, liderul PSD a arătat că acesta cere reducerea cheltuielilor publice, pune o serie de condiţii legate de masa salarială şi de administrarea mai eficientă a bugetelor companiilor de stat, dar că există "o flexibilitate destul de pronunţată" în chestiunile sociale.

"Cei de la FMI sunt mai relaxaţi pe probleme sociale", a declarat Geoană.

"În acest moment apare destul de clar că acest împrumut este necesar şi că riscul de a nu-l avea este extrem de sever", a subliniat liderul PSD, marcând o schimbare de poziţie faţă de săptămânile trecute când susţinea că o decizie privind un eventual împrumut va trebui să fie luată numai dacă aceste sume se dovedesc necesare.

• Sindicatele: "FMI vrea să lase spaţiu de manevră BNR şi Guvernului. Nu vor fi restrictivi"

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a anunţat, ieri, la finalul întâlnirii cu reprezentanţii FMI că Fondul "insistă" pe o scădere a economiei cu 4%, în contextul unui deficit bugetar cuprins între 2 şi 6% din PIB.

Conform liderului de sindicat, estimarea este situată "cel mai probabil" între 3,5 şi 4% din PIB.

"FMI insistă pe -4% creştere economică, în condiţiile în care economia nu va scăpa de criză, dar situaţia din prezent este fără precedent, iar soluţiile nu vor fi cele clasice", a declarat Dumitru Costin.

În estimarea de creştere economică, reprezentanţii Fondului au luat în calcul contextul internaţional, care a dus la scăderea puternică a exporturilor, şi infrastructura de proastă calitate, dar şi starea bună a sistemului bancar românesc.

Preşedintele BNS a adăugat că, în ce priveşte condiţiile care vor fi impuse României , "nu vor fi măsurile tradiţionale cu care ne-am obişnuit deoarece contextul este cu totul alt­fel. Vor fi mai flexibili".

"Când i-am întrebat de politică monetară, reprezentanţii FMI au spus că vor să lase mai mult spaţiu de manevră BNR, dar şi guvernului", a spus Costin.

Liderul de sindicat a conchis că politicile nu vor fi la fel de restrictive ca în dăţile anterioare.