Guvernul german a anunţat miercuri măsuri în lupta împortiva violenţelor extremei drepte, în vederea reglementării vânzării de armament şi discursului urii pe Internet, la câteva săptămâni după un atentat antisemit şi rasist la Halle, relatează AFP.
Berlinul, care s-a dotat deja în 2017 cu una dintre cele mai restrictive legi din Europa în vederea combaterii campaniilor de defăimare pe Internet, intenţionează să meargă şi mai departe.
Astfel, operatorii de platfome online sunt obligaţi să semnaleze poliţiei anumite conţinuturi polemice, precum ameninţări cu moartea şi incitarea la ură - odată cu adresele IP de la care sunt făcute.
Poliţia va putea, de asemenea, să ceară acestor platforme să-i furnizeze date despre utilizatori, potrivit acestor măsuri, adoptate într-o şedinţă de Guvern.
Berlinul preconizează o consolidare a controlului vânzării de arme de foc.
Serviciul german de informaţii interne urmează, astfel, să fie consultat atunci când o persoană doreşte să achiziţioneze o armă, cu scopul de a se verifica dacă această persoană este cunoscută ca simpatizând mişcări radicale.
Această iniţiativă, care urmează să conducă mai târziu la un proiect de lege, intervine la trei săptămâni de la o tentativă de atentat antisemit vizând singagoga din Halle.
Autorul atentatului, un simpatizant neonazist, a ucis două persoane prin împuşcare, în stradă, după ce a eşuat să pătrundă în edificiul religios, încuiat pe dinăuntru, în timpul sărbătorii de Yom Kippur.
În acest caz, însă, tânărul şi-a construit propria armă, potrivit presei, cu ajutorul unei imprimante 3D.
Guvernul prevede de asemenea pedepse penale mai dure împotriva persoanelor care atacă serivciile de salvare.
Legea aflată în vigoare împotriva declaraţiilor pline de ură pe Internet, care s-au multiplicat după intrarea în ţară a peste un milion de migranţi în 2015 şi 2016, prevede că operatorii reţelelor de socializare au la dispoziţie 24 de ore pentru a retrage comentarii marcate de către utilizatori ca fiind ofensatoare, rasiste, antisemite sau vehiculând informaţii false.
Altfel, aceşti operatori riscă amenzi de până la 50 de milioane de euro.