Gheorghe Piperea: "Rompetrol, la limita legii"

(Interviu cu avocatul Gheorghe Piperea, profesor de drept comercial)

Reporter: Primăria Bucureşti este bună de plată la circa un milion de euro după ce un fost proprietar a dat instituţia în judecată pentru că nu i-a soluţionat, în termen, cererea de despăgubire a unui imobil naţionalizat înainte de 1989. Curtea de Apel a considerat compensarea prin Fondul Proprietatea ca nefiind o soluţie justă de despăgubire, acordând dreptul la despăgubire în bani. A plătit Primăria Capitalei aceşti bani?

Gheorghe Piperea: După decizia Curţii de Apel, am început formalităţile de executare silită a Primăriei Capitalei. Am descoperit că Primăria avea mai mult de un milion de euro într-un cont la Trezorerie. Aceşti bani au fost popriţi, sunt blocaţi la Trezorerie acum.

Reporter: Poate fi Primăria Capitalei executată silit?

Gheorghe Piperea: Juriştii Primăriei au susţinut că eu nu pot să execut silit Primăria pentru că există o ordonanţă care prevede că instituţiile bugetare nu pot fi executate silit.

Ei bine, pot face acest lucru, pentru că am găsit un debitor al Primăriei şi am pus poprire pe banii Primăriei, aflaţi în conturile Trezoreriei.

Reporter: Dar când vor intra aceşti bani în posesia fostului proprietar?

Gheorghe Piperea: În luna mai, a fost un termen la Curtea de Casaţie de suspendare provizorie a executării silite, care nu s-a judecat, însă, pentru că Primăria a fost obligată să constituie o cauţiune şi s-a fixat astfel un nou termen pe 15 septembrie.

Legea menţionează că această cauţiune reprezintă 10% din suma care ar fi trebuit să fie plătită ca despăgubire, respectiv 100.000 de euro. Ei bine, judecătorii de la Curtea de Casaţie au obligat Primăria la plata unei sume de 500 de lei cu titlu de cauţiune care se aplică la cererile neevaluabile în bani.

Sunt avocat de afaceri de peste 15 ani, vă garantez că nu există nici o singură soluţie prin care Curtea de Casaţie să acorde unei companii private beneficiul să plătească doar 500 de lei. Evident că Primăria a plătit 500 de lei şi procesul a fost amânat pentru 15 septembrie pentru a se vedea dacă se suspendă sau nu executarea silită a instituţiei. Între timp, însă, am fost anunţat de executorul judecătoresc că s-a suspendat executarea.

Preşedintele Secţiei Civile a Curţii de Casaţie a dispus prin rezoluţie, deci nu prin hotărâre judecătorească, suspendarea executării silite a Primăriei, deşi exista un termen pentru această cauză pe 15 septembrie, iar decizia trebuia luată de completul de judecată.

Reporter: Este legal ca Preşedintele Secţiei Civile a Curţii de Casaţie să se pronunţe înaintea completului de judecată?

Gheorghe Piperea: Este complet ilegal, dar există căi de atac.

Eu mă întreb însă cum a reuşit domnul Sorin Oprescu, primarul Capitalei, să obţină această suspendare, în condiţiile în care s-a dat termen 15 septembrie pentru suspendare.

În plus, pe 25 octombrie este termenul pentru recursul făcut de Primărie la decizia Curţii de Apel.

Dacă voi câştiga recursul la Curtea de Casaţie, atunci domnul Opres-cu nu va mai avea cum să facă aranjamentele cu care este obişnuit. Vom reuşi să luăm banii de la Primărie, deci de la toţi contribuabilii Bucureştiului, şi atunci domnul Oprescu va avea o mare problemă: la Primăria Capitalei sunt înregistrate zeci de mii de notificări care nu au primit răspuns, zeci de mii de cazuri similare pe care domnul Oprescu nu le-a rezolvat.

Din momentul în care voi anunţa public că am câştigat pentru clientul meu un milion de euro cu titlu de des-păgubiri de la Primăria Capitalei, gândiţi-vă că probabil 2.000 de foşti proprietari vor da în judecată Primăria Capitalei.

Probabil că va trebui să se dea o lege pentru a se institui falimentul Primăriei Bucureşti din cauza asta. Aceasta este miza proceselor cu Primăria şi din această cauză domnul Oprescu a recurs la toate mijloacele (mai mult sau mai puţin legale) pe care le avea la dispoziţie ca să ne împiedice să executăm silit Primăria. Un milion de euro nu este o sumă atât de mare faţă de ce ar putea fi nevoită să plătească Primăria pe viitor.

Reporter: Decizia care se va lua pe 25 octombrie este definitivă?

Gheorghe Piperea: Este irevocabilă. Dacă voi pierde, mă voi duce la CEDO.

Reporter: Acest demers ar putea dura câţiva ani...

Gheorghe Piperea: Cel puţin doi ani. Dar, nu-i nimic, sunt pregătit. La fel şi clientul, care s-a obişnuit cu aşteptarea ...

Reporter: Aş vrea să discutăm despre o altă chestiune asupra căreia sunt aţintiţi ochii autorităţilor în această perioadă: se apropie scadenţa obligaţiunilor Rompetrol. Grupul Rompetrol a anunţat că va răscumpăra doar o parte din obligaţiuni. Este legal?

Gheorghe Piperea: După câte ştiu eu şi după câte se ştie public Rompetrol poate să decidă ori că răscumpără obligaţiunile în totalitate, ori că obligaţiunile se convertesc în acţiuni.

După părerea mea, cei de la Rompetrol au ales soluţia de mijloc, o soluţie, de altfel, greşită: să răscumpere o parte din obligaţiuni, urmând ca restul să fie transformate în acţiuni. Legal, nu există această opţiune. De altfel, în locul statului român, nu aş fi cerut banii înapoi, ci aş fi cerut să mi se convertească toate obligaţiunile în acţiuni la Rompetrol, după care, treptat, le-aş fi vândut pe bursă. În doi-trei ani, în loc 500 milioane de euro, statul ar fi putut lua dublu. În plus, statul ar fi putut rămâne acţionar semnificativ o vreme şi ar fi putut să se opună, la nevoie, la orice potenţială externalizare de active/profit sau la foarte probabila decizie AGA de a ipoteca toate activele Rompetrol în favoarea acţionarului majoritar.

Reporter: Dar reprezentanţii Ministerului de Finanţe au insistat că statul nu vrea să intre acţionar la Petromidia, ci că doreşte banii...

Gheorghe Piperea: Rompetrol nu va plăti aceşti bani pentru că, la rândul ei, nu îi are. Dacă statul va da în judecată Rompetrol, aceasta se va apăra şi, cel mai probabil, va da, la rândul său, statul în judecată, de data aceasta la ICSID, Washington. De altfel, este ilegală şi nejustificată presiunea statului român asupra Rompetrol, pentru că îi presează pe cei de acolo să îi dea banii, în ciuda oricărei opoziţii din partea Rompetrol.

Soluţia ar fi fost ca statul să reintre acţionar şi să vândă pe bursă pachete de acţiuni.