Miniştrii de Finanţe din zona euro au anunţat vineri, la reuniunea Eurogrup de la Bucureşti, acordarea unei tranşe de aproape un miliard de euro Greciei, ca parte a programului de monitorizare a reformelor după încheierea programului de asistenţă financiară, transmite Reuters.
Atena poate accesa banii cu condiţia să-şi respecte angajamentele privind reformele, în special legea care extinde protecţia oferită debitorilor împotriva procedurilor de executare silită a reşedinţelor primare, care face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri destinate accelerării procesului de curăţare a bilanţului băncilor.
Tranşa de aproape un miliard de euro va majora rezerva financiară (buffer) şi va permite ţării să se împrumute la rate mai favorabile de pe pieţe, potrivit Agerpres.
Este prima tranşă din pachetul de 4,8 miliarde de euro pe care creditorii din zona euro s-au angajat să-l acorde Greciei până în 2022, ca parte a unui program acordat după încheierea asistenţei financiare. În schimb, autorităţile de la Atena trebuie să continue reformele.
O parte din bani vin din profiturile generate de băncile centrale din zona euro de pe urma portofoliilor lor de obligaţiuni guvernamentale greceşti.
De menţionat că, tot vineri, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a informat că Executivul european va continua să monitorizeze cu atenţie situaţia din sistemul bancar elen, afectat de nivelul ridicat al creditelor neperformante.
Potrivit celor mai recente cifre, băncile greceşti au cea mai ridicată pondere a creditelor neperformante din zona euro, 44,8% din totalul creditelor, mult mai mare decât în Italia, unde ponderea creditelor neperformante este de 9,7%.
Comisia Europeană estimează că Grecia va înregistra o creştere economică de 2,2% în acest an şi un avans de 2,3% în 2020. Modul în care va evolua economia Greciei în lunile următoare va fi crucial pentru sprijinirea sau împiedicarea planurilor băncilor de a-şi reduce creditele neperformante, apreciază analiştii.