GREXIT, BREXIT, AUXIT, FINNXIT... Contagiune cu euroscepticism

Sindromul "Grexit" pare să cuprindă tot mai multe state europene, iar declaraţiile recente ale lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, denotă îngrijorări reale în rândul oficialilor europeni referitoare la contagiunea cu euroscepticism.

O petiţie pentru un referendum referitor la exit-ul Finlandei din Zona Euro adună semnături, după ce una similară a fost iniţiată, recent, în Austria, iar în Marea Britanie este anunţat un astfel de vot până în 2017.

Donald Tusk a admis, într-un interviu recent, că nu exista un risc de contagiune financiară, în cazul ieşirii Greciei din Zona Euro, ci consecinţe "politice, ideologice şi geopolitice".

"Teama mea este că o contagiune ideologică este mai riscantă decât una financiară", a spus Tusk, vineri, pentru Kathimerini.

Grecia a fost prima ţară în cazul căreia autorităţile europene au admis posibilitatea să părăsească Zona Euro, din cauza problemelor financiare, proces denumit "Grexit".

Acest termen se răspândeşte tot mai mult între statele Uniunii Europene, pe măsură ce euroscepticismul ia amploare, iar proiectul european îşi arată hibele.

După alegerile din acest an, premierul britanic David Cameron şi-a luat angajamentul să ţină un referendum, până în 2017, referitor la apartenenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Rapid, termenul "Brexit" a început să dea fiori bancherilor europeni.

Pe fondul negocierilor dintre Grecia şi creditorii internaţionali, discuţiile despre "Grexit" au reverberat şi în Austria şi Finlanda.

O petiţie care prevede organizarea unui referendum privind ieşirea Austriei din Uniunea Europeană a fost semnată de peste 250.000 de cetăţeni, ceea ce ar însemna că Parlamentul va trebui să ia în discuţie ideea.

Petiţia a fost iniţiată de Inge Rauscher, o translatoare în vârstă de 66 de ani, care a lansat o solicitare similară în anul 2000.

Ideea a fost preluată şi în Finlanda, peste 27.000 de cetăţeni semnând pentru ieşirea ţării din Zona Euro, potrivit Sputnik International şi Finlandpolitics.org.

Autorul iniţiativei este Paavo Vayrynen, fost ministru de finanţe al Finlandei, membru al Partidului Central, cel mai mare partid, aflat la putere.

Politicianul susţine că finlandezii ar trebui să urmeze exemplul celorlalte state nordice, care nu au renunţat la monedele naţionale atunci când au aderat la Uniunea Europeană şi, astfel, au libertatea unor politici fiscale mai flexibile.

Pentru ca petiţia să fie supusă atenţiei Parlamentului, are nevoie de cel puţin 50.000 de semnături, strânse în decurs de şase luni.

Site-ul Finlandpolitics.org.comentează că iniţiativa lui Vayrynen trebuie luată în considerare, întrucât majoritatea finlandezilor pare să fi devenit îndeajuns de sceptică şi ar lua în considerare măcar o dezbatere pe subiect, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană şi unele state doresc o integrare economică mai puternică.

Paavo Vayrynen, în vârstă de 68 de ani, a fost liderul partidului Central, a fost ministru de afaceri externe şi apoi Ministru de Comerţ Exterior, a fost parlamentar, iar acum este la al doilea mandat de europarlamentar.

Ca ministru, el a declarat că Finlanda nu ar fi trebuit să adere la Zona Euro.

Pe blogul său, acesta notează că euro a fost creat în credinţa că va spori unitatea în Europa: "De fapt, s-a întâmplat contrariul: a cauzat conflicte serioase între statele din Zona Euro şi în interiorul acestora".

Iniţiativa sa este analizată de Ministerul Justiţiei.

Între comentariile de pe Internet, Vayrynen este portretizat drept o figură controversată în Finlanda, numit "dinozaur" şi "toxic". Unii spun despre el că este un apropiat al Rusiei.

Cetăţenii din fiecare ţară au propriile motive pentru care îşi doresc un "exit" fie din Zona Euro, fie din UE - britanicii, pentru că au un deficit inferior mediei europene, austriecii, pentru că, probabil, se află într-o situaţie oarecum similară Greciei, adică o economie mai slabă şi datorii ridicate, dând semn de insolvenţă ca stat, iar finlandezii, pentru că resimt dezgust faţă de partea sudică a UE, caracterizată de indisciplină fiscală.

Toate aceste iniţiative pun gaz pe focul mocnit întreţinut de partide antiausteritate şi anti-UE, precum Podemos din Spania, Frontul Naţional din Franţa sau Ukip din Marea Britanie.

Poate că astăzi, cu toate aceste semnături "anti-UE" care se înmulţesc în faţa sa, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, nu ar mai fi atât de sigur pe declaraţia sa din 2012 că "Euro este ireversibil".