GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "Excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă"

• "Creditul ipotecar este considerat de către bancheri drept un bulevard larg, dar care, după părerea mea, debuşează într-o uliţă îngustă şi înfundată"

• "Este nevoie de o creştere a intermedierii bancare sustenabilă, sănătoasă şi echilibrată"

• "Tendinţa în lume este de revenire la dobânzi negative, iar bătălia noastră este să aducem inflaţia în jos"

Creditul ipotecar este considerat de către bancheri drept un bulevard larg, dar care, după părerea mea, debuşează într-o uliţă îngustă şi înfundată, a spus, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, la o conferinţă de profil. Şeful Băncii Centrale a menţionat: "Un grad ridicat de îndatorare pentru persoanele cu venituri scăzute este dificil de susţinut în condiţiile unei vulnerabilităţi ridicate la riscul de dobândă şi ale creşterii semnificative a probabilităţii de nerambursare. Este nevoie de o creştere a intermedierii bancare sustenabilă, sănătoasă şi echilibrată. România nu se poate baza excesiv pe sectorul gospodăriilor. Nu Banca Naţională va descuraja creditarea, după cum am văzut că a apărut în presă. Aceasta va fi descurajată de modelul actual şi de realitatea pieţei. Debuşeul creditului pentru gospodării este limitat".

Guvernatorul BNR a precizat că orientarea sistemului bancar numai către creditarea retailului şi a gospodăriilor, cu neglijarea sectorului corporate, nu este un lucru optim din perspectiva unei creditări sănătoase.

Mugur Isărescu a spus, citat de Agerpres: "Modelul prevalent orientat preponderent spre creditarea retailului şi spre creditarea gospodăriilor, cu neglijarea sectorului corporate, nu cred că este optim din perspectiva unei creditări sănătoase, durabile, sus­tenabile. Am în vedere faptul că exis­tă deja indicii semnificative de supra-îndatorare în cazul unui segment important al populaţiei, cu venituri sub salariul mediu. La finele anului 2017, gradul de îndatorare al acestei categorii era de 51%. Faptul că tendinţa creşterii gradului de îndatorare se datorează preponderent creditului ipotecar reprezintă o sursă suplimentară de preocupare, chiar dacă în România salariile au cunoscut, în ultimii ani, ritmuri de creştere apreciabilă, în condiţiile în care sensibilitatea acestui indicator la variaţiile ratei dobânzii este considerabil mai mare în cazul împrumuturilor cu maturităţi îndepărtate. Creditul nu este obligatoriu, dar rambursarea lui este obligatorie. Bancherul nu este obligat să dea credite oricui, dar să ia banii înapoi este obligat, pentru că e vorba despre banii deponenţilor. Tendinţa în lume, nu numai la noi, este de revenire la dobânzi negative. Cândva se va ajunge acolo. Bătălia noastră este să aducem inflaţia în jos. Asta înseamnă un tratament preventiv şi un dozaj mai mare la început".

• Isărescu: "Incertitudinea legislativă - principalul factor care limitează creditarea"

Principalul factor care limitează creditarea, în ţara noastră, este incertitudinea legislativă, iar stimulii fiscali nu pot continua la infinit, întrucât corelaţia între cât încasezi şi cât cheltuieşti, mai devreme sau mai târziu, loveşte cu putere de foc, este de părere Isărescu, apreciind: "Există factori care limitează materializarea potenţialului de creditare. Primul este incertitudinea legislativă, creată de iniţiative legislative nefericite care au afectat şi afectează profilul de risc, nu doar al creditelor viitoare, ci şi al stocului exis­tent. După perturbaţiile apărute la aplicarea Legi dării în plată, la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elveţieni, în pofida faptului că prevederile acestora au fost atenuate în urma intervenţiei Curţii Constituţionale, în prezent se află în diferite stadii ale procedurii legislative alte acte normative care fie îngreunează recuperarea creanţelor, fie stabilesc un regim de limitare a dobânzilor anuale cu privire la creditele destinate consumatorilor într-o manieră mai mult sau mai puţin arbitrară, nediferenţiat pe categorii de produse, fără o aprofundare a plafoanelor respective, în funcţie de caracteristicile fluxurilor de creditare".

• Guvernatorul BNR: "Decelerarea economică preconizată va inversa intermedierea financiară"

Creşterea economică va înregistra o decelerare spre 4% în acest an, ceea ce va duce, printre altele, la o inversare a intermedierii financiare, consideră Mugur Isărescu. Acesta consideră: "Creşterea economică decelerează spre 4% şi probabil că vom avea o inversare a intermedierii financiare şi s-ar putea să fie un punct de cotitură în 2018. Revenind la perspectiva creditării, primul aspect care ar trebui lămurit se referă la existenţa resurselor. Personal, cred că există resursele pentru creşterea expunerii băncilor faţă de economie. Sistemul bancar românesc are un grad semnificativ de adecvare a capitalului. Lichiditatea este situată confortabil peste limitele impuse prudenţial. Au fost momente când excesul de lichiditate noi l-am tolerat pe piaţa monetară, ceea ce nu face o Bancă Centrală. Rata rezervelor minime obligatorii, de 8%, este suficient de mare încât, pe termen mai îndepărtat, asta ar putea să însemne o stabilizare a situaţiei pe toate părţile şi să fie luată în calcul o eliberare suplimentară de resurse canalizată spre creditare".

• Mugur Isărescu: "Pieţele şi economia românească sunt rezonabile"

Pieţele şi economia românească sunt rezonabile, iar excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă, opinează Guvernatorul BNR: "Cred că şi media trebuia să-şi pună o întrebare: care este rolul nostru în calmarea situaţiei sau promovarea unei situaţii corecte în România? Sunt excese de interpretări uneori eronate. Probabil că aţi observat că, de doi ani de zile, citesc. Nu ştiu să citesc foarte bine, dar fac acest lucru şi imediat ce ajung la bancă pun prezentarea pe site, pentru că am constatat cât de periculos este să spui ceva, să fi citat altfel şi apoi să revii şi să spui că, de fapt, eu am spus altceva. Este o capcană în care văd că, din păcate, societatea românească a intrat".

Guvernatorul BNR a adus în discuţie faptul că, dacă nu există un climat de încredere în societate, creditul va avea categoric de suferit: "Creditul înseamnă încredere şi, dacă nu reuşim să creăm un climat de încredere în societate, atunci şi creditul are categoric de suferit. România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară între ţările membre ale Uniunii Europene, iar acest trend, din păcate, continuă. Peste 27% este nivelul la finele anului 2017. S-ar putea ca, anul acesta, trendul să se inverseze uşor, dar nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării, ci mai de degrabă datorită faptului că economia tinde să decelereze. Constat, totuşi, că o astfel de evoluţie nu indică numai faptul că, în România, creditarea are probleme sau că, mai ales, creditarea nu are o perspectivă favorabilă, ci dimpotrivă".

În viziunea lui Isărescu, printre factorii majori care au dus la scăderea intermedierii financiare se află procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor de creditele neperformante, dar şi schimbarea de paradigmă în finanţarea subsidiarelor locale ale grupurilor bancare europene.

Orientarea spre piaţa locală în materie de finanţare a condus, în mod natural, la expansiunea creditului în lei şi la inversarea raportului de forţe dintre creditarea în moneda naţională şi cea în valută, care a coborât de la mai mult de două treimi din total la aproape o treime, în prezent, conform şefului BNR. Acesta arată că evoluţia este binevenită atât pentru debitori, care evită expunerea la riscul valutar, cât şi pentru Banca Centrală.