Guvernul a aprobat Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III pentru 2015-2020

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III pentru perioada 2015-2020, cu un buget total pentru întreaga perioadă de maximum 15 miliarde de lei.

El se va asigura din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi contribuţii ale partenerilor la proiecte, acest plan fiind unul dintre instrumentele principale de implementare a Strategiei naţionale în acest domeniu.

Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III pentru perioada 2015-2020 include cinci programe.

Primul dintre acestea este Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare. Principalele tipuri de proiecte care vor fi implementate sunt proiecte de cercetare pentru doctorat/post-doctorat, pentru stimularea tinerelor echipe independente, premierea rezultatelor cercetarilor, proiecte complexe pentru reintegrarea cercetătorilor din diaspora, proiecte de investiţii în infrastructura de cercetare-dezvoltare de interes regional, naţional sau pan-european, proiecte de specializare pe domenii ştiinţifice şi tehnologice etc.

Cel de-al doilea priveşte creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare. În cadrul acestui program vor fi avute în vedere proiecte prin care se acordă sprijin pentru realizarea de modele/soluţii pentru produse, tehnologii, metode, sisteme, servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite, pentru execuţia de prototipuri/instalaţii pilot, sprijin pentru cercetare externalizată, în parteneriat cu organizaţii de cercetare publice, pentru punerea în fabricaţie/aplicare/operare a produselor, tehnologiilor/sistemelor noi la operatorul economic sau altă categorie de beneficiar al proiectului etc.

Cel de-al treilea program vizează cooperarea europeană şi internaţională, program prin care se susţine participarea la proiecte internaţionale de cercetare în scopul facilitării mobilităţii cercetătorilor şi accesului lor la programe şi instituţii de cercetare care nu sunt disponibile în România.

Programul al patrulea, de cercetare fundamentală şi de frontieră, are ca obiectiv menţinerea şi dezvoltarea domeniilor de nişă, în care cercetarea fundamentală românească are avantaj competitiv şi masă critică de cercetători.

Ultimul program, de cercetare în domenii de interes strategic, este un program suport condus de instituţii cu rol de coordonare ştiinţifică în domenii de interes strategic pentru formarea şi dezvoltarea instituţiilor de cercetare şi a componentelor naţionale în domenii de interes strategic pentru România.

Fiecare program conţine subprograme, în cadrul cărora se vor organiza competiţii de propuneri de proiecte care pun în practică instrumentele de finanţare prin tipuri de proiecte destinate anumitor grupuri ţintă şi anumitor tipuri de activităţi. Condiţiile de participare, activităţile eligibile şi cheltuielile eligibile se vor stabili prin pachetul de informaţii specific competiţiei.

Atribuirea contractelor de finanţare pentru conducerea şi execuţia proiectelor se realizează conform normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare prevăzute de HG 1265/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Strategia Naţională pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2015-2020 au fost stabilite domeniile prioritare de specializare inteligentă şi de prioritate publică, care stau şi la baza Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III, respectiv: Domeniile de specializare inteligentă sunt domeniile în care se anticipează un interes mai mare al investiţiilor în CDI din partea industriei (Biochimie, Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, Energie, mediu, schimbări climatice, Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate), Domenii de prioritate publică sunt cele care corespund atribuţiilor generale ale statului şi care necesită o susţinere substanţială din partea acestuia (Sănătate, Patrimoniu şi identitate culturală, Tehnologii noi şi emergente).

Prin implementarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III se urmăreşte transformarea sistemului naţional de CDI într-un sistem naţional de inovare funcţional, eficient, cu performanţe şi impact la nivelul mediei europene pentru sistemele din această categorie. În acest sens, se urmăreşte, între altele, stimularea cooperării între instituţiile din sistemul public de CDI şi operatorii economici, precum şi încurajarea exploatării comerciale a invenţiilor şi a altor rezultate ştiinţifice, în special de către persoane juridice române.

De asemenea, este vizată asigurarea masei critice de cercetători în sistem şi dezvoltarea noilor generaţii de cercetători competitivi la nivel internaţional.

Se mai doreşte creşterea nivelului şi eficienţei finanţării publice prin concentrarea resurselor în sectoare cu relevanţă economică şi cu potenţial de cercetare demonstrat (în special domeniile de specializare inteligentă) şi stimularea cheltuielilor private de CDI, prin cofinanţare publică, pentru a atinge până în 2020 un nivel de 1% din PIB.

Totodată, se vrea modernizarea administraţiei cercetării şi creşterea capacităţii administraţiei centrale din domeniu.

De asemenea, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III susţine dezvoltarea, în România, a infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, integrate în infrastructurile pan-europene de cercetare, considerate cele mai importante la nivel european şi cu relevanţă la nivel mondial: Infrastructura de cercetare pentru Lumină cu Strălucire Extremă (Extreme Light Infrastructure - ELI), inclusă pe lista de priorităţi a European Strategy Forum on Research Infrastructures. Din infrastructura ELI face parte instalaţia de cercetare ELI-NP, în curs de construcţie la Măgurele (componenta ELI din România); Centrul internaţional pentru cercetări avansate Fluvii-Delte-Mări Danubius, care va fi situat în Delta Dunării. Acesta este considerat proiect-pilot al Strategiei Dunării a Uniunii Europene şi urmează să intre anul viitor în competiţie pentru înscriere în lista Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare.

Aprobarea Planului Naţional 2015-2020 permite lansarea noilor competiţii de proiecte şi cofinanţarea programelor şi proiectelor internaţionale la care România, sau entităţi de cercetare din România sunt parte, inclusiv în cadrul programului Orizont 2020, conform angajamentelor asumate la nivel internaţional.