Hanul Hora Românească din Eforie Sud împleteşte tradiţia cu tehnologia smart

Hanul Hora Românească din Eforie Sud este unul dintre locurile de pe litoralul românesc care atrag prin modul armonios în care împletesc tradiţionalul cu tehnologia smart.

Destinată evenimentelor şi turiştilor deopotrivă (atât celor care doar doresc să ia masa ori să savureze o cafea, cât şi celor care aleg să se cazeze aici), inaugurată în luna septembrie 2018, după ample lucrări de reamenajare efectuate de noii proprietari, clădirea a fost construită şi dată în folosinţă în perioada 1953-1962, având o arhitectură în stil brâncovenesc şi urmărind linia vechilor construcţii boiereşti ridicate la întemeierea staţiunii Eforie Sud.

După renovarea generală realizată de famila Griguţă, care a preluat Hanul de la societatea Carmen Sylva, hanul este pregătit să facă faţă tuturor cerinţelor moderne în materie de turism şi evenimente deosebite.

Hanul Hora Românească îşi propune să fie o reflexie a culturii româneşti şi a tradiţiilor populare din toată ţara, după cum afirmă cei care îl administrează: "Ne dorim să fim un exponent al ospitalităţii şi gastronomiei româneşti, o soluţie perfectă atât pentru servicii turistice, cât şi pentru evenimente private sau publice, organizare de cursuri, seminarii sau sejururi de tip team building".

Camerele hanului au fost renovate complet şi decorate într-un stil rustic boieresc, care completează arhitectura locului, iar salonul restaurant şi terasa parţial acoperită sunt special proiectate pentru evenimente de până la 100 de oaspeţi la interior şi 80 la exterior. Decorul este adecvat pentru servirea unui meniu tradiţional.

Mobilierul, decorurile şi meniul cu iz tradiţional nu i-au împiedicat pe investitori să aducă tehnologia la Hanul Hora Românească, ba chiar să apeleze la soluţii smart care presupun un consum de energie eficient.

Mai mult decât atât, toate proiectele pe care le derulează soţii Griguţă sunt realizate din fonduri europene.

Unul dintre programele pentru care au aplicat este Electric Up, în vederea instalării de panouri fotovoltaice, profitând, astfel, de vremea însorită de la malul Mării. De asemenea, becurile convenţionale au fost înlocuite cu sisteme de corpuri de iluminat cu LED, iar cei care au autovehicule electrice îşi pot încărca maşinile în curtea hanului, la staţia de încărcare rapidă produsă şi furnizată de Electromagnetica.

• Salina - cea mai nouă atracţie de la Hanul Hora Românească

Atracţia cea mai nouă de la Hanul Hora Românească din Eforie Sud este salina situată în spatele hanului, singura salină din staţiunea Eforie. Nicoleta Griguţă - Nicoleta Hangiţa, cum îi spune toată lumea - ne-a spus că ideea de salină a venit din dorinţa de a educa turistul, "în sensul că marea nu înseamnă numai apă, ci un complex de beneficii şi de relaxare": "Turiştii care vin în lunile de toamnă şi chiar de iarnă să se plimbe pe malul mării sau al ghiolului au şi alte aşteptări. Ei pot alege să beneficieze de o terapie cu aerosol salin.

Ideea de salină a apărut de la faptul că dorim să oferim servicii complemantare şi, în acest sens, dorim să ne dezvoltăm şi un mini spa. Urmează să construim două ciubere, pentru că vin foarte mulţi turişti care vor să aibă câte o după amiază la dispoziţie să se relaxeze. Pentru acestea putem aduce apă sărată, pentru că la cinci minute de mers pe jos este lacul Techirghiol.

La realizarea salinei am folosit bulgări de sare de Praid - în jur de 30 de tone -, iar pe jos am pus aproape trei tone de sare de Ocna Dej - este sare gemă, cea mai pură din România".

Salina, care a fost deschisă în aprile şi care va rămâne deschisă şi peste iarnă, a fost construită în proporţie de 70% din fonduri europene, ne-a spus Nicoleta Griguţă, care ne-a explicat: "Am construit salina prin Fondul Social - am înfiinţat o Societate de Economie Socială şi suntem obligaţi să angajăm din grupul ţintă, să meţinem locurile de muncă si să dăm în societate 90% din profit. Am creat cinci locuri de muncă permanente şi am făcut abonamente pentru bătrânii din localitate. Avem în plan să încheiem contracte cu toate cabinetele medicale, astfel încât medicii să recomande salina pentru tratamente respiratorii". Potrivit domniei sale, din fonduri europene a accesat 87.000 de euro, iar investiţia totală în salină s-a ridicat la aproape 150.000 de euro.

Despre han, Nicoleta Hangiţa ne-a povestit: "Hanul este construit din 1957, s-a numit dintotdeauna Hanul Hora, noi l-am redenumit, spunându-i Hora Românească, este unul din cele patru hanuri de acest gen de pe litoral, iar arhitectura este impusă de către boierul Movilă, cu piatră de Techirghiol. Este singurul han din cele patru care beneficiază de partea de cazare. Când l-am cumpărat, în 2017, de la compania Carmen Sylva, care era în insolvenţă, era nefolosit de circa zece ani. Am investit în recondiţionare aproximativ 500.000 de euro, din credite şi fonduri proprii. Am încercat să-i redăm frumuseţea - avem mobilier vechi din lemn masiv recondiţionat, toate decoraţiunile pe care le avem sunt unicat, avem o colecţie foarte frumoasă de farfurii de ceramică din toate zonele din ţară, iar meniul este unul tradiţional. Avem o capacitate de cazare de 38 de locuri. În extrasezon, hanul este deschis pentru cazare doar în weekenduri".

Pe lângă faptul că adminstrează acest han şi că deţine o asociaţie prin care derulează o serie de proiecte, Nicoleta Griguţă are, ca hobby, confecţionarea de decoraţiuni din hârtie, ornamente florale, pereţi pentru evenimente etc. "În restaurant organizăm şi evenimente private şi am dorit să înlocuiesc clasicele flori de mătase. Mă gândesc să extind afacerea de decoraţiuni din hârtie spre vânzare, dar acum mă concentrez să pun pe piaţă la adevărata sa valoare salina şi toate produsele pe care pot să le am acolo. Acum punem la dispoziţie pachetul Relax-sare, ce are ca idee «aruncă conţinutul în cadă şi toate grijile la coş». Pachetul conţine sare de Praid brută cu tot cu nămol, plante aromatice - lavandă, cimbrişor şi rozmarin - pe care le cultivăm la noi şi bile efervescente. Opţional, pachetul poate conţine şi o sticlă de vin".

(Articol preluat din Revista BURSA Construcţiilor)