HARTA INTERESELOR ECONOMICE DE LA CLUJ Primarul Emil Boc a scăpat hăţurile: războiul economic coboară în stradă

După ce şi-a dorit mai bine de zece ani un primar care să adere la proiectele de investiţii oneste, mediul de afaceri clujean nu pare nici astăzi mulţumit de libertatea sa de mişcare. Şi aceasta, în ciuda unei explozii a investiţiilor, în special în domeniul imobiliar, din ultimii ani. Emil Boc a intrat în mijlocul intereselor divergente ale grupurilor economice din oraş şi pare că nu le mai poate gestiona. Evenimentele spectaculoase din ultimele luni având ca epicentru Clujul (arestarea grupului de jurnalişti de la trustul "Gazeta", punerea sub urmărire penală a procurorilor care au anchetat cazul "Gazeta", intervenţia publică a preşedintelui Băsescu în legătură cu "memoriul cetăţeanului de la Cluj") reprezintă efectele unor episoade disparate dintr-un război economic care s-a declanşat între principalele grupuri de interese de sub poalele Feleacului.

Boc, "primarul de la bloc"

Administraţia Funar, extrem de închistată şi lipsită de fler atunci când era vorba de oportunităţi de afaceri, reuşise contraperfomanţa de a-şi ostiliza extrem de multe grupuri de interese, de la universitari, la oameni de afaceri şi partide politice. În preajma alegerilor locale din 2004, devenise evident că următorul primar trebuia să fie ori un om de afaceri deschis către lumea economică a Clujului, fie un personaj "aerian" care să se ocupe de discursuri, politician ambiţios "bun doar de papagal", dependent de resurse şi total pe dinafara marilor jocuri financiare. Clujul trebuia să revină celor care-l stăpânesc cu adevărat, grupurilor de interese finaciar-bancare, industriale, universitare.

Accesul spre fotoliul de primar, şi mai apoi la şefia Partidului Democrat, al lui Emil Boc a fost în parte o mişcare susţinută de mediile economice clujene, în parte efectul simpatiei electorale rezultate în urma unei campanii flexibile şi populare.

În acelaşi timp, la Consiliul Judeţean Cluj s-a instalat un om al liberalilor, Marius Nicoară, care garanta uşa deschisă spre PNL şi PSD. Grupurile economice cele mai vizibile: cel din jurul Băncii Transilvania la care Marius Nicoară este acţionar fondator şi cel al lui Ioan Rus şi Şerban Graţian (PSD) au găsit în Marius Nicoară garanţia că, oricât de dificilă le va fi colaborarea cu Emil Boc, vor avea ce vor de la acest oraş mergând pe mâna liberalului prieten.

La ce nu s-a aşteptat nimeni, însă, a fost ca primarul Emil Boc să aibă ambiţii de natură economică, de primar cu pretenţii prea mari faţă de ce credeau despre "profesoraşul de la bloc". În momentul în care Boc a început să tragă bani şi terenuri către municipalitate, să ceară de la Bucureşti, să obţină ce vroia şi să acţioneze de unul singur, fără să asculte de vocile acreditate ale unor oameni de afaceri importanţi, a devenit clar că nu este suficient de maleabil ca să "colaboreze". Concluzia a fost că degeaba a plecat Funar, că nici Emil Boc nu are uşa deschisă spre toate grupurile de interese locale.

Grupul de interese din jurul Băncii Transilvania, reprezentat de oamenii de afaceri Dorel Goia, Ovidiu Turcu şi Horia Ciorcilă, speră să-şi dezvolte afacerile imobiliare prin asociere cu Consiliului Judeţean, prin intermediul lui Marius Nicoară. Grupul are şi el interese care trec obligatoriu pe la municipalitate, iar Emil Boc i-a cam ţinut la uşă. În plus, primarul democrat pare pornit să concureze cu Marius Nicoară şi să-i "pareze" cele mai importante proiecte, fapt care a reuşit să-i scoată din sărite pe cei din jurul lui.

Astăzi, prins între grupul liberalilor din jurul lui Marius Nicoară, grupul PSD-ist al lui Ioan Rus (fostul ministru de interne) şi cel al lui Paszkany Arpad, reprezentantul "Polus Transilvania Companie de Investiţii" SA şi membru în Consiliul de Administraţie al concernului TriGranit, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, se pomeneşte ca este împins, chiar fără voia lui, spre o carieră politică la Bucureşti.

Principalele mize economice ale Clujului

Bătălia politică surdă care se duce între PD şi PNL la Cluj are un substrat economico-imobiliar. Iar pentru că resursele imobiliare ale oraşului sunt tot mai puţine, lupta se ascute tot mai tare.

1. Afacerea "stadionul" este într-o dispută continuă între Judeţ şi Municipiu, miza fiind tot una imobiliară. Dacă va face Consiliul Judeţean stadionul, aşa cum doreşte Marius Nicoară, cei care vor câştiga licitaţia lucrării vor beneficia şi de un teren generos în plin centrul oraşului unde se pot ridica blocuri, hoteluri, centre comerciale sau birouri. Iar profitul dintr-o astfel de afacere imobiliară va fi imens. Boc se bate cu Nicoară pe acest proiect. După ultima rundă, Nicoară a cerut 60 milioane de euro de la Primărie dacă vrea înapoi stadionul pe care CJ l-a luat de la Primărie gratis acum câţiva ani, pe vremea lui Funar.

Cel care construieşte stadionul poate servi interesele imobiliare ale grupului său, dar poate câştiga şi foarte mult capital electoral, în virtutea faptului că fotbalul este cel mai popular sport.

2. Centurile de ocolire au fost şi ele motiv de dispută. Şi acolo Marius Nicoară avea centurile lui, iar Boc pe ale sale. Şi unul şi celălalt au în faţă mizele finaciare şi de imagine ale unor astfel de proiecte.

3. Patrimoniul RADP este încă un motiv serios de război între taberele clujene. Aici aveau din nou interese grupurile afiliate unor partide, de la PSD, PRM la PNL şi PD. Săptămâna trecută Emil Boc a reuşit să ia la municipiu 70 de hectare de teren intravilan, un patrimoniu de 37 milioane lei pe care experţii imobiliari îl consideră de 8 ori mai mare, adică toată zestrea RADP pe care primăria o va gestiona.

4. Terenurile din zonele Lombului şi Someşeni, unde Emil Boc a proiectat două cartiere gigant, sunt tot afaceri imobiliare la care PNL şi echipa Nicoară nu au avut acces. Ba mai mult, pe unul dintre ele va construi Arpad Paszkany, concurentul grupului Nicoară şi duşmanul declarat al acestuia.

5. Domeniul RAAPPS este administrat local de sucursala Regia Victoria, un "seviciu" condus de liberali şi controlat de Marius Nicoară. Primarul Emil Boc a cerut, printr-o hotărâre de Consiliu Local, 40 de hectare de teren în comuna Apahida (localitate lipită efectiv de Cluj) din patrimoniul acesteia pentru a construi cartiere de locuinţe. Deşi iniţial preşedintele CJ a fost de acord, ulterior s-a răzgândit şi a făcut el însuşi cerere la Guvern să primească la Judeţ tot patrimoniul rămas: hotelul, lacurile, ferma, terenurile. Primăria Cluj-Napoca are terenurile din jurul lacurilor, RAPPS are luciul de apă. Fără aprobare de la Boc, Nicoară nu poate investi sau înstrăina lacurile fără să-şi asume anumite riscuri. Din nou, primarul PD şi Marius Nicoară au interese opuse. De patrimoniul extrem de ispititor al RAPPS sunt interesaţi câţiva oameni de afaceri importanţi, unii dintre ei având business-uri alimentare. Până la această oră, un teren al RAPPS din centrul Clujului, de pe strada Dorobanţi a fost deja vândut prin negociere directă către Compexit, firma în care este asociat Marius Nicoară.

6. Terenurile fostei staţiuni de cercetare de la Polocsay sunt şi ele sursă de scandal politic şi de afaceri imobiliare, acutizând bătălia dintre grupurile de interese locale. Peste 300 de hectare de teren la marginea Clujului, pe care se bat moştenitorii dar şi o Staţiune de Cercetare Pomicolă. Săptămâna trecută, Administraţia Domeniilor Statului a trecut în gestiunea Primăriei Cluj 200 de hectare pe care să le înapoieze revendicatorilor, iar 166 au rămas în patrimoniul Staţiunii Pomicole. Câţiva investitori locali s-au arătat foarte interesaţi de terenurile din Polocsay, iar ţăranii din Feleac abia aşteaptă să le primească înapoi ca să le vândă în profit. De acum însă, depinde de Primăria clujeană cât de repede vor fi restituite aceste terenuri şi cum. Acestea sunt doar câteva motive serioase de război imobiliaro-politic între liberali şi democraţi la Cluj.

Afacerea "Gazeta", o soluţie pentru recâştigarea supremaţiei pierdute

Recent, omul de afaceri Arpad Paszkany (considerat a fi un apropiat al lui Boc) l-a acuzat pe Marius Nicoară că s-ar afla în spatele unor răfuieli teribile prin intermediul cazului "Gazeta". Luptătorii mascaţi îl căutau într-una din duminicile trecute pe Paszkany pe stadion, la un meci televizat, deşi totată lumea ştia că omul de afaceri este plecat în străinătate. Gestul avea probabil intenţia de a-l scoate o vreme de pe scenă. De pe scena afacerilor imobiliare cu care se ocupă.

Cam în acelaşi timp, Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, dar şi asociatul şi prietenul lui Marius Nicoară, declara unei publicaţii financiare că Grupul BT se va extinde spre zona afacerilor imobiliare.

Clujul imobiliar este unul dintre cele mai scumpe oraşe din ţară. Datorită poziţiei sale geografice, aşezării în formă de căldare, acest oraş are resurse de extindere extrem de limitate. Prin urmare, cei care vor să câştige uşor trebuie să lupte dur. Iar Emil Boc, intrând serios în joc, a încurcat multe planuri locale. Prin urmare, un curent de opinie foarte puternic, cazul "Gazeta" şi prestaţia sa pro-băsesciană, îl fac indezirabil la Cluj pentru gruparea liberală.

Lupta dintre PNL şi PD la Cluj s-a acutizat în momentul în care Boc a spus răspicat că va candida la fotoliul de primar şi în 2008. Liberalii se văd nevoiţi să scoată un contracandidat dacă Alianţa se rupe. Sau să mai stea patru ani la uşa primăriei democrate. Atacurile împotriva lui Boc au şi rolul de a-i submina încrederea populaţiei, ştiut fiind faptul că Boc are 67% în sondaje, iar liberalul Marius Nicoară - 12%. Cu aceste opţiuni de vot, liberalii ori îşi pun toate resursele la bătaie să-l detroneze pe Boc, ori nu mai intră în cărţi deloc în 2008. Se pare că ei au ales lupta de stradă.