Horia Constantinescu, noul preşedinte al ANPC

Horia Constantinescu, comisar şef adjunct în cadrul CJP Constanţa, este noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Decizia a fost luată, ieri, de premierul Viorica Dăncilă.

Horia Constantinescu a efectuat numeroase controale atât pe Litoral, cât şi în zonele de munte, depăşind orice obstacol şi presiuni de care s-a lovit, atât din partea autorităţilor, cât şi a patronatelor din hostelerie, inclusiv agresiuni din partea agenţilor economici.

De asemenea, l-a susţinut pe comisarul Sorin Mantu în toate acţiunile sale din domeniul bancar.

Totodată, Mihaela Lazea este noul director în departamentul care se ocupă de bănci, după reorganizarea ANPC.

Mihaela Lazea este cea care, împreuna cu Paul Anghel, directorul general al ANPC, şi comisarul Dumitru Manţu, au semnat procesele-verbale de sancţionare a băncilor care au cesionat credite (OTP Bank şi Bancpost), entităţile bancare fiind obligate să restituie consumatorilor peste 300 milioane de euro. Mihaela Lazea a semnat şi o serie de procese-verbale pe care s-au bazat dosarele erga omnes deschise în instanţă de ANPC împotriva băncilor.

Ziarul BURSA a scris în mai multe rânduri despre avertizările făcute cu privire la modul în care fostul preşedinte ANPC înţelegea să îşi deruleze activitatea. Într-un articol din ianuarie, Ziarul BURSA l-a citat pe comisarul Mantu care, într-o avertizarea publică lansată în 16 ianuarie 2019, vorbea despre datoria sacră a funcţionarului public, aceea de a proteja interesele cetăţeanului de rând şi de a servi interesului public".

După ce a sancţiunat drastic Banc­post şi OTP Bank, Dumitru Manţu, comisar în cadrul Comisariatului Judeţan pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa ne-a transmis o avertizare publică la adresa conducerilor ANPC. Funcţionarul Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor arată că ANPC nu şi-a îndeplinit niciodată activitatea aşa cum trebuie.

În acelaşi timp, Dumitru Manţu propune anchetarea Băncii Naţionale a României: "Ţinând seama de prejudiciul estimat la sute de milioane de euro prin care au fost afectate vieţile a sute de mii de români, prezenta avertizare şi avertizările anterioare se vor trans­mite Parlamentului României cu propunerea de constituire a unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care Banca Naţională a Ro­mâ­niei şi-a îndeplinit mandatul".

Documentul citat menţionează: "De 12 ani de când activez în sis­temul public vă asigur, cu deplină sinceritate, că nu cunosc să fi existat vreun preşedinte, indiferent din ce partid politic a făcut parte, pentru care consumatorii să reprezinte cu adevărat o prioritate, care să-şi îndeplinească funcţia publică de conducere cu demnitate, veridicitate si cu sentimentul sacru al responsabilităţii şi al datoriei".

Printre altele, comisarul vorbeşte despre incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, precum şi despre încălcarea altor dispoziţii legale ce impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Avertizarea subliniază: "Deşi avea la dispoziţie toate pârghiile legale necesare, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin verificarea respectării legislaţiei specifice protecţiei consumatorilor în cadrul contractelor de credit încheiate de consumatori în perioada 2005-2008 şi pentru dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale".

În cadrul activităţii de cercetare a petiţiilor instituţiilor de credit nu a fost prezentat niciodată vreun document care să constituie dovada modificării obiective a dobânzii creditului, elementul esenţial al unui contract de credit, mai evidenţiază documentul primit la Redacţie. Acesta adaugă faptul că dobânzile au fost majorate, iar în contextul în care evoluţia pieţei financiare a cunoscut o scădere, nivelul acestora a rămas constant astfel încât dobânzile au fost variabile, dar întotdeauna doar în sens crescător.

"Autoritatea, prin funcţiile de conducere, şi-a exprimat acordul de implementare a OUG nr. 50/2010 într-un mod total în defavoarea consumatorilor, prin includerea în marja fixă a celorlalte componente nedeclarate şi nedovedite prin documente ca influenţând costul creditului, dobânda variabilă în mod nedefinit devenind «transparentă» prin scăderea indicelui de referinţă corespunzător monedei creditului (Euribor sau Libor) la valorile extrem de mici în vigoare la data implementării OUG nr. 50/2010", conchide documentul.

Acesta arată că majoritatea dosarelor "erga omnes" iniţiate de către Autoritate în instanţa de judecată privind clauzele abuzive sunt şi în prezent încă în stadiul de judecată, nefiind emise hotărâri definitive.

Autoritatea, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins măsurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru sancţionarea instituţiilor de credit pentru încălcarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor, a emis acte administrative prin care cercetarea reclamaţiilor privind serviciile financiare a fost impusă a se realiza într-un mod prestabilit, prin care nu s-a venit în sprijinul consumatorilor, ci în sprijinul instituţiilor de credit, şi în acelaşi timp a fost descurajată orice încercare de îndreptare, mai susţine comisarul Manţu.

Domnia sa consideră că şefii ANPC "au ales să protejeze în continuare interesele instituţiilor de credit şi au arătat lipsa voinţei în a-şi îndeplini atribuţiile şi în a veni cu adevărat în sprijinul consumatorilor ale căror vieţi au fost afectate de încălcările legislaţiei privind protectia consumatorilor de către institutiile de credit".

Un alt aspect privind protecţia consumatorilor care, în opinia comisarului Manţu, a fost abordat de conducerea Autorităţii contrar atribuţiilor prevăzute de lege este modalitatea în care au fost cercetate contractele de credite acordate în franci elveţieni: "În acest sens, a fost iniţiat în anul 2015, doar de către Autoritatea Centrală, un control tematic, anunţat si în mass-media, al cărui rezultat nu a fost făcut public şi nici nu a fost menţionat în raportul de activitate pe anul 2015. Conducerea Autorităţii nu a mai fost de acord cu desfăşurarea controlului tematic pe motiv că erau iniţiate în instanta de judecată dosare pe clauze abuzive privind prevederile contractuale aferente obligativităţii plăţii în moneda CHF, în care a fost acordat creditul. Controlul tematic nu a fost finalizat, astfel încât nu s-a mai cercetat modalitatea de acordare a creditelor în moneda CHF si faptul că băncile au utilizat instrumente financiare derivate, de genul contractului swap pe rata dobânzii şi pe deviza/moneda CHF, pentru a-şi acoperi expunerea la riscul de schimb valutar".

În acest context, "desi avea toate pârghiile necesare, conducerea Autorităţii nu a dispus cercetarea creditelor acordate în moneda CHF în vederea realizării conversiei creditelor la cursul istoric, principiul nominalismului monetar invocat de către bănci, existent şi în Vechiul Cod Civil, fiind un argument demodat, invocat cu rea credinţă de către instituţiile de credit şi contrar principiului bunei credinţe care ar trebui să guverneze relaţiile contractuale", consideră sursa citată.

Aceasta precizează: "Modalitatea neunitară de cercetare a reclamaţiilor privind instituţiile financiare, interpretarea neunitară a legislaţiei, neimplementarea unei proceduri privind punerea în executare a dispoziţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti favorabile Autorităţii, tolerarea perceperii dobânzilor penalizatoare calculate la valoarea întregului sold al datoriei, menţinerea unei reglementări în procedură prin care au fost clasate în mod nelegal petiţiile care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti, reprezintă argumente suplimentare privind modul în care conducerea Autorităţii a protejat interesele instituţiilor de credit".

Conducerea ANPC este cea care a determinat imaginea unei Autorităţi incompetente şi corupte, arată Dumitru Manţu în documentul transmis Redacţiei.

Avertizarea comisarului Manţu vine după ce, anul trecut, acesta a trimis două memorii conducerii ANPC, primind răspuns doar la unul dintre ele.

Conform lui Dumitru Manţu, în luna mai 2018, a transmis preşedintelui Autorităţii un memoriu în care au fost prezentate deficienţele din activitatea de control şi supraveghere piaţă a instituţiilor de credit şi propuneri de îndreptare a situaţiei sesizate. "Prin răs­punsul primit în cursul lunii următoare, superficial si nefundamentat, s-a evitat în a se emite un răspuns şi în a se acţiona privind cele sesizate", subliniază comisarul, adăugând că a revenit cu un nou memoriu, în luna august 2018, transmis atât preşedintelui ANPC, cât şi directorului general, însă nici până în prezent nu a primit un răspuns la acesta.

Printre altele, Marius Pârvu i-a transmis, anul trecut, comisarului din Constanţa: "Lecturând cele relatate de dumneavoastră, nu am regăsit vreo referire la un caz concret, fapt pentru care am aprecia util ca, pe viitor, să aduceţi în atenţia Autorităţii situaţii punctuale în care apreciaţi că s-a încălcat legislaţia specifică activităţii de control".

Dumitru Manţu conchide, în avertizare: "Prezenta avertizare publică, alături de avertizarea din luna august 2018 privind Bancpost şi avertizarea din luna noiembrie 2018 privind OTP Bank, va fi trimisă Guvernului României în vederea cercetării, conform competenţelor prevăzute de lege, a modului în care conducerea Autorităţii a înţeles să-şi îndeplinească atribuţiile.

Consumatorii şi-au exprimat speranţa că astfel de oameni, "verticali şi incoruptibili", cum sunt Mantu, Anghel şi Lazea, vor fi promovaţi ori păstraţi în funcţiile actuale, având în vedere expertiza acestora pe zona financiar-bancară. "Astfel de oameni reprezintă un exemplu pentru ANPC şi sunt cei de la care poate porni schimbarea de abordare în autoritate, aceea de a proteja cu adevărat consumatorul de rând", au conchis sursele citate, menţionând că cei trei comisari pot reda încrederea în instituţiile statului.