IAIFO Zalău va disponibiliza toţi cei peste 1.200 de angajaţi ai săi

Cea mai mare întreprindere cu capital de stat din judeţul Sălaj, societatea IAIFO, intrată într-un proces de privatizare prin lichidare voluntară, urmează să dispară ca entitate şi să fie preluată de o altă firmă. Odată cu închiderea IAIFO, vor fi disponibilizaţi toţi cei peste 1.200 de angajaţi ai societăţii, dintre care o parte ar urma să fie reangajaţi de noul proprietar, informează Rompres.

Directorul general al IAIFO, Ioan Cioran, a declarat, ieri, că disponibilizarea întregului personal este un lucru inevitabil, pentru că, aşa cum presupune procesul de privatizare prin lichidare voluntară, întreprinderea va fi dizolvată şi va dispărea ca entitate.

Ioan Cioran a spus că disponibilizarea celor peste 1.200 de angajaţi trebuie făcută pînă cel tîrziu pe 30 septembrie, pentru ca personalul să poată beneficia de salarii compensatorii, conform Ordonanţei nr.8 a Guvernului, a cărei valabilitate expiră la acea dată.

Directorul general al IAIFO a mai spus că toţi angajaţii vor beneficia de plăţi compensatorii, care vor fi echivalentul a 20-24 de salarii, la care se va adăuga echivalentul a încă două salarii, în momentul disponibilizării. Ioan Cioran a explicat că noul proprietar al fabricii va reangaja o parte a personalului, posibil chiar pînă la 750-800 de persoane.

În privinţa cumpărării IAIFO, Ioan Cioran a declarat că firma Maestro din Constanţa, desemnată pentru lichidarea voluntară, este în curs de inventariere a creditelor întreprinderii sălăjene şi de vînzare a unor active independente, urmînd ca în perioada 20-25 august să fie organizată prima licitaţie pentru vînzarea IAIFO.

AIFO Zalău este o societate producătoare de articole de robinetărie, la care APAPS deţine 89 la sută din acţiuni. Fabrica a fost scoasă de două ori la privatizare, fără nici un rezultat însă, iar, pe 17 martie 2004, APAPS a decis ca IAIFO să intre în lichidare voluntară, deoarece pierderile înregistrate la sfîrşitul anului, de 175 de miliarde de lei şi datoriile, care se ridicau la 645 de miliarde de lei, erau de patru ori mai mari decît capitalul social al unităţii.