Pierderile de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale americane au atins un nivel record în 2022, pe fondul deciziilor Federal Reserve de a majora dobânda de referinţă cu peste patru puncte procentuale.
În aceste condiţii, randamentul obligaţiunilor de 10 ani emise de guvernul SUA a crescut cu peste 236 de puncte de bază faţă de 2021. Creşteri de peste 200 de puncte de bază s-au mai înregistrat în 1980 şi 1994 (vezi graficul 1).
Avansul randamentelor de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale americane a determinat o scădere de 12,5% a indicelui Bloomberg US Treasury, cea mai mare din istoria de 40 de ani a indicelui, după un declin şi în anul anterior. Datele de la Bloomberg arată că randamentul titlurilor de 2 ani a crescut cu 369 de puncte de bază în 2022, iar cel al titlurilor de 5 ani cu 274 de puncte de bază.
Pierderile din portofoliile de obligaţiuni guvernamentale ale Germaniei au fost şi mai mari, în condiţiile în care randamentul titlurilor de 10 ani a crescut cu peste 274 de puncte de bază, conform datelor de la Investing.com. O creştere anuală record s-a înregistrat şi pentru randamentul obligaţiunilor de 10 ani ale Marii Britanii.
Un indice Bloomberg al obligaţiunilor cu rating investiţional din zona euro a scăzut cu peste 16% în 2022, cel mai mare declin anual de la publicarea iniţială a indicatorului în 1998.
Creşterea dobânzilor şi războiul din Ucraina au condus la pierderi masive şi la nivelul acţiunilor companiilor în 2022, un an pe care Financial Times îl caracterizat drept "brutal", în condiţiile în care pierderile cumulate de pe pieţele obligaţiunilor şi acţiunilor au depăşit 30 de trilioane de dolari.
Valoarea indicelui MSCI All Country World Index (ACWI), care include acţiuni ale companiilor de pe pieţele dezvoltate şi emergente, a scăzut cu circa 20% faţă de 2021, cel mai mare declin anual din 2008 (vezi graficul 2).
Indicele MSCI Europe a scăzut cu 11% în 2022, după cum scrie Financial Times, iar pentru valoarea sa exprimată în dolari scăderea a fost de 16%.
"Principalii trei indici de pe Wall Street au înregistrat prima scădere anuală din 2018, în condiţiile în care era politicii monetare relaxate s-a încheiat cu cel mai mare ritm de creştere a dobânzilor din ultimele patru decenii", scrie Reuters.
Cel mai mare declin a fost al indicelui Nasdaq, de 33,1%, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 8,9%. La nivelul indicelui S&P 500 declinul anual a fost de 19,4%, echivalent al unei scăderi a capitalizării bursiere de circa 8 trilioane de dolari, după cum mai arată Reuters.
Dintre sectoarele majore reprezentate în indicele S&P 500, doar cotaţiile acţiunilor din sectorul energetic au crescut în 2022, cu 59%, în timp ce declinul cel mai mare a fost pentru acţiunile companiilor din sectorul serviciilor de comunicaţii, de 41%. Acţiunile companiilor din sectorul retail au scăzut cu 35%, acţiunile din sectorul imobiliar cu 28%, iar cele ale companiilor din sectorul tehnologiilor informaţiei au scăzut cu 29%, conform datelor de la Reuters.
Pe marginea acestor căderi masive simultane ale cotaţiilor acţiunilor şi obligaţiunilor, care au create probleme substanţiale din punct de vedere al diversificării portofoliilor de investiţii, profesorul Nassim Nicholas Taleb a scris pe contul său de Twitter că "a revenit gravitaţia", iar "majoritatea celor care alergau abia vor reuşi să meargă".
În condiţiile inversării corelaţiei dintre cele două mari clase de active, acţiuni şi obligaţiuni, analistul financiar Edward Dowd, fost manager de fonduri în cadrul gigantului financiar BlackRock, a scris pe contul său Gettr că "în 2022 a fost servit aperitivul, urmează antreul pentru pieţe în 2023".
Apelurile pentru o "pivotare" a marilor bănci centrale, care ar trebui să readucă optimismul prin renunţarea la majorarea dobânzilor, s-au înmulţit în ultimele luni, dar aceasta este insuficientă pentru a opri "servirea" meniului complet. Aşa cum spunea odată scriitorul Robert Louis Stevenson, "mai devreme sau mai târziu, toată lumea trebuie să participe la banchetul consecinţelor", iar un astfel de banchet "fastuos" nu poate avea decât un meniu complet şi extrem de sofisticat.
Din păcate, banii "gratis" şi repornirea tiparniţelor nu vor mai avea niciun efect, nici măcar unul iluzoriu, într-o lume în care autorităţile "promit" că vor menţine preţurile energiei la un nivel ridicat, prin aplicarea unor politici iresponsabile, al căror efect nu poate fi decât întoarcerea la o eră a frigului şi întunericului.
1. Sper sa citeasca si Catu ,ca pare sa nu inteleaga
(mesaj trimis de Un liberal în data de 06.01.2023, 14:56)
Eu nu pot sa cred ca d Catu nu inteleage de ce Romania trebuie sa imprumute la dobanzi mai mari acum decat acum 2 ani . S a schimbat total paradigma ,banii nu vor mai fi ieftini pentru multi ani de acum inainte . Asa ca e de preferat abordarea d Caciu ,de reducere a deficitului care e la baza necesarului de finantare si sa faca un roll over la creditele existente . Pina la urma Catu a imprumutat masiv ,si o parte din imprumuturi de acum sunt pt serviciul datoriei ,inclusiv cea facuta de el .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 17:29)
puscariasul de catu face declaratii politice pentru fraieri
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 17:59)
Tu ai lua acum pentru tine si familia ta credit in USD pe 30 de ani cu dobanda 7,67%, asa cum a facut guvernul nostru?
Eu, nu as face asta.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 20:31)
Diferența e că dacă-ți iei credit tu-l plătești, în timp ce dacă-l ia Guvernul tot tu-l plătești.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 17:25)
friptura e la cuptor si e la foc mic!