ÎN DATA DE 29 IANUARIE BVB convoacă acţionarii pentru înfiinţarea Contrapărţii Centrale

• Capitalul social iniţial al CCP-ului va fi de cel puţin 16 milioane de euro, iar aportul BVB se va ridica la cel mult zece milioane de euro

Acţionarii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt convocaţi, în data de 29 ianuarie 2019, pentru a aproba înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni ce va fi autorizată pentru a funcţiona ca o Contraparte Centrală (CCP), se arată într-un raport al BVB.

Capitalul social iniţial al CCP-ului va fi de cel puţin 16 milioane de euro, iar aportul BVB se va ridica la cel mult zece milioane de euro, sumele finale urmând a fi aprobate de Consiliul BVB în funcţie de rezultatele procesului de selecţie al co-acţionarilor în CCP şi de cerinţele tehnico-financiare considerate necesare pentru bunul mers al Contrapărţii Centrale, se arată în nota operatorului pieţei noastre de capital.

Co-acţionarii din cadrul CCP-ului urmează a fi identificaţi/selectaţi într-un termen de cel mult trei luni de zile de la data votului acţionarilor operatorului de piaţă privind înfiinaţarea Contrapărţii Centrale.

Potrivit comunicatului, coducerea BVB urmează să publice un plan de afaceri iniţial privind constituirea CCP-ului, care va fi prezentat acţionarilor.

De altfel, înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale este unul dintre principalele proiecte ale lui Adrian Tănase, directorul general al BVB.

Într-un interviu acordat Ziarului BURSA în luna iunie a acestui an, domnul Tănase a declarat: "Construirea unei CCP este foarte importantă pentru noi, pentru că de ea depinde lansarea pieţei de derivate. În prezent, lucrăm la varianta unei CCP locală, preferată şi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Practic, construim un business case (n.r. document prin care se prezintă motivele iniţierii unui proiect), pentru că această entitate va fi finanţată de către bursă şi eventualii parteneri, cărora trebuie să le arătăm că poate produce profit. Până la sfârşitul anului trebuie să înaintăm o propunere în acest sens care, apoi, trebuie aprobată de acţionarii BVB".

Potrivit directorului BVB, una dintre dimensiunile importante ale proiectului ţine de orizontul de timp în care se poate implementa respectiva soluţie.

"Noi vrem să propunem o soluţie care să fie implementată în cursul anului 2020", ne-a spus Adrian Tănase, care a adăugat: "Dacă propunerea noastră nu va fi aprobată de acţionari, va trebui să ne orientăm către o CCP externă, pentru a avea o piaţă de derivate".

La finalul lunii septembrie, Alexandru Dobrev, şef serviciu al direcţiei de monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor în Banca Naţională a României (BNR) a declarat, în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Brokerilor: "Sperăm (n.r. BNR) să contribuim la viitoarea Contraparte Centrală, care ne lipseşte şi pe care ar trebui să reuşim să o construim în România".

Anterior, Mircea Ursache, fostul vicepreşedinte al ASF precizase că, pentru înfiinţarea Contrapărţii Centrale se formase un grup de lucru între ASF şi BVB, în care au fost invitate BNR, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Bursa Română de Mărfuri (BRM), pentru stabilirea condiţiilor creării acestei entităţi.

De asemenea, oficialul ASF de la acea vreme a spus că pentru consultanţă şi pentru a urma paşii necesari în vederea autorizării Contrapărţii Centrale, s-a apelat la Contrapartea Centrală din Italia.

Existenţa unei Contrapărţi Centrale reprezintă o condiţie necesară pentru relansarea pieţei de instrumente financiare derivate în ţara noastră.

Practic, CCP-ul este o entitate care se interpune între participanţii la piaţă, devenind contraparte pentru fiecare dintre ei. În acest mod, o tranzacţie se împarte în două, Contrapartea Centrală devenind cumpărător pentru vânzător şi vânzător pentru cumpărător. Aceasta garantează atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului finalizarea decontării tranzacţiei.

Astfel, Contrapartea Centrală controlează riscul dintr-o piaţă, eliminând riscul de contraparte.