ÎN NOUL COD AL EDUCAŢIEI Primăriile şi Consiliile Judeţele devin factori de decizie şi de execuţie

Pe principiul descentralizării, primăriile de comune primesc mai multe prerogative şi responsabilităţi. Acestea pot înfiinţa formaţii de studii în localităţile în care nu exis­tă unităţi şcolare dar sunt cel puţin 10 preşcolari sau 10 elevi de învăţământ primar, cu avizul Inspectoratelor Şcolare. Cu alte cuvinte, dacă într-o comună există un sat în care nu este şcoală sau grădiniţă, dar sunt minimum 10 preşcolari sau elevi, primăria poate pune la dispoziţia acestora un spaţiu în care se pot ţine ore de curs, cu condiţia să suporte cheltuielile. Profesorii care vor preda vor veni de la unităţile de învăţământ ce-i înmatriculează pe aceşti şcolari, adică, fie din satul vecin, fie de la şcoala din comună. În plus, nu numai primăriile îşi pot asuma răspunderea pentru înfiinţarea unor unităţi de învăţământ, ci şi consiliile judeţene. Însă, pentru a putea şi pune în aplicare acest plan, primăriile şi consiliile judeţene au nevoie de avizul inspectoratelor. Acestea se vor îngriji de asigurarea standardelor de calitate, iar evaluarea va fi plătită de primărie. Astfel, inspectoratele devin instituţii cu atribuţii axate pe consiliere, supraveghere şi control, în timp ce administraţia locală preia atribuţiile executive. Nici în cazul cifrelor de şcolarizare pentru elevi, inspectoratul nu este cel care va decide, ci va aviza şi evalua situaţiile propuse de primării.

• Directorul poate fi membru de partid

Noul Cod al Educaţiei nu precizează nicio interdicţie pentru directorul de şcoală care deţine şi funcţie politică, deşi vechiul pachet de legi interzicea expres acest lucru. Şi de această dată, definirea incompatibilităţilor nu se face clar ci confuz.

• Învăţământul privat nu se finanţează de la buget

Elevii din învăţământul preuniversitar privat nu pot fi finanţaţi de la buget, aşa cum se întâmpla în vechiul pachet legislativ Miclea. Sub pretextul unui buget al învăţământului subfinanţat, Andronescu a decis să nu se mai dea bani decât pentru locurile bugetarilor de la stat, pe criterii de competenţă. Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor în domeniile educaţiei şi cercetării, explică: "Sistemul de finanţare stimulează mediocritatea, trebuie să ai cât mai mulţi studenţi, cu orice preţ, chiar al deteriorării calităţii, dacă vrei să ai mai mulţi bani. La competiţie cu universităţile private, universităţile publice au ajuns să solicite taxe incredibil de mici de la studenţii non-bugetaţi, ceea ce înseamnă că fie aceste taxe pot acoperi costurile de studii, fie că din banii obţinuţi de la studenţii bugetari se subvenţionează mascat studenţii cu taxă".

• Şcoli grădiniţe şi universtăţi confesionale, ore de religie opţionale

Noul Cod al educaţiei instituie recunoaşterea cultelor religioase oficiale şi le dă posibilitatea de a înfiinţa grădiniţe, şcoli şi chiar universităţi particulare. Cultele pot solicita Ministerului organizarea unui învăţământ teologic specific activităţii lor social-misionare.

Codul educaţiei stabileşte că patrimoniul universităţilor private şi confesionale reprezintă proprietate privată, revenind fondatorilor în cazul desfiinţării instituţiei. Prezenţa la ora de religie devine o chestiune de opţiune şi nu o obligaţie. Elevul care nu doreşte să ia parte la aceste ore le poate refuza cu acordul scris al părintelui sau al tutorelui legal.

• Şcoala secundară cuprinde gimnaziul şi liceul

Potrivit noului Cod, primul ciclu al educaţiei, perioada antepreşcolară, este curpinsă între vârstele 0-3 ani. Copilul intră, apoi, la nivelul preşcolar, în care sunt incluşi toţi copiii între 3 şi 6/7 ani. În învăţământul primar, clasele I-IV, pot intra copiii care au făcut grupa pregătitoare şi au 6 ani până la începerea anului şcolar, dar, opţional, şi cei care împlinesc această vârstă până la sfârşitul anului calendaristic. Imediat ce s-a terminat clasa a IV-a, toţi elevii vor da primul lor test naţional pentru a intra în cel secundar. Aces­ta este compus din învăţământul secundar inferior sau gimnazial (V-VIII), secundar superior sau liceal, (IX-XII/XIII) şi învăţământul terţiar nonuniversitar sau postliceal.

• Elevii pot contesta notele puse de profesori la orele de curs

Noul Cod permite implicarea activă a părinţilor în sistemul de educaţie şi formare profesională. Aceş tia au calitatea de parteneri ai personalului din învăţământul preuniversitar, rol stabilit prin carta şcolară. Acest document ar trebui să existe în fiecare unitate de învăţământ şi are la bază regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi codul drepturilor şi obligaţiilor elevilor.

Printre obligaţiile elevilor se numără comportarea civilizată şi ţinuta decentă, atât la şcoală, cât şi în afara ei, dar nu specifică care ar fi ţinuta "ostentativă", nu se dau căi directoare. Telefonul mobil este interzis la orele şi examene. Mai mult, elevii au dreptul de a-şi contesta nota pusă la oră de profesor. Dacă explicaţia acestuia nu îi convine, i-o poate cere şi directorului şcolii, care va apela la profesori de specialitate din şcoală. Elevii trebuie să cunoască şi să res­pecte legile statului, prevederile cartei şcolii, regulile de circulaţie pe drumurile publice, normele de protecţie a mediului.

• Liceele nu pot organiza concursuri de admitere

Intrarea în învăţământul secundar superior nu se va face prin susţinerea unui examen, cum propusese fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea. În această etapă se va intra pe baza mediei generale din clasele V-VIII, dar şi în baza rezultelor obţinute la o evaluare naţională care se va da în clasa a VIII-a şi care va fi concepută după testările internaţionale, ce pun accentul pe învăţământul formativ.

• La Bac se elimină probele orale

La sfârşitul claselor XII-XIII, după caz, urmează examenul de bacalaureat. Acesta a fost schimbat prin noul cod, care elimină examenele orale la română şi limbi moderne. Elevii vor fi evaluaţi pe tot parcusul anului terminal la limbile străine. Cei care susţin examen de limbă, de tip DELF/DALF sau Cambridge vor avea notele echivalate. Examenul va consta în 3-4 probe scrise obligatorii: proba la limba română sau proba la limba maternă. Mai nou, cei care sunt la profilul real vor da obligatoriu matematica scris, iar cei de la profilul uman nu mai pot alege între istorie şi geografie, pentru că li se impune istoria. A treia probă scrisă este profilul specializării, adică fizică, chimie, biologie, informatică (pentru cei care sunt la profil real sau tehnologic) şi geografie, filosofie, logică, psihologie, sociologie, economie (pentru umanişti). Toţi absolvenţii de clasa a XII-a sau a XIII-a vor primi certificate de competenţe digitale, în func­ţie de nivelul de performanţă, care va fi evaluat pe parcursul anului terminal. Cei care nu doresc să dea la facultate sau nu au luat bacalaureatul, dar vor să îşi continue studiile pot urma cursurile învăţământului terţiar sau postliceal.

• Ocuparea simultană de funcţii de conducere în universităţi, restrânsă la rude de gradul I

Problema "nepotismului" este tratată diferit de cele două documente, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la obiectivitatea promovărilor şi evaluărilor colegiale. Spre deosebire de pachetul Miclea, care reglementa precis că nu se pot ocupa simultan funcţii de conducere, indiferent de nivel, afini şi rude de grad, inclusiv gradul III, Andronescu lasă la latitudinea universităţilor definirea conflictelor de interese şi specifică neocuparea simultană a funcţiilor de conducere doar la rudele de gradul I sau soţ/soţie.

• Bază de date naţională cu toţi studenţii de la stat şi privat

Pentru învăţământul superior, Codul educaţiei reia, în cele mai multe puncte, vechile reglementări. Învăţământul universitar românesc rămâ­ne practic cel reglementat după procesul Bologna, cu ciclurile licenţă, master şi doctorat. Acesta poate fi urmat, de la o universitate la alta, de studii postuniversitare, înfiinţate de instituţii acreditate, în regim de taxă. În categoria studiilor postuniversitare intră programele postdoctorale, studiile de specializare (cu durata limitată, sub un an), şi cursurile de formare continuă, pe tot parcursul vieţii. Codul educaţiei prevede existenţa învăţământului superior de stat, privat şi - în premieră - a celui confesional.

Autonomia universitară în limitele legii este cadrul în care se des­făşoară viaţa academică, începând cu condiţiile de admitere, ce sunt la latitudinea senatelor universitare. Expresia concretă a acestor libertăţi academice este, ca şi în prezent, carta universitară. Noul Cod instituie o formă de control naţional asupra studenţilor şi cursanţilor înmatriculaţi, prin infiinţarea Registrului Matricol Unic. Acesta va fi o bază de date naţională, informatizată, cu evidenţa tuturor studenţilor înmatriculaţi în toate instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu din România.

• Credite pentru studii

Proiectul noului cod stabileşte un procent minim de 2% din PIB alocat finanţării universităţilor de către stat. Instituţiile acreditate vor beneficia, în plus, de un fond distinct pentru dezvoltare instituţională, alocat de Minister după criterii competitive, care nu sunt precizate însă. Pentru a facilita accesul la studii, studenţii vor putea accesa credite de finanţare dintr-un fond special. În plus, ei vor beneficia, ca până acum, de reducere de 50% pentru tot anul la transportul urban în comun şi pentru transportul intern. Pentru dis­tanţe de peste 50 km, se decontează opt călătorii dus-întors pe semestru.

• Managementul universitar rămâne la fel

Managementul educaţional stabileşte atribuţiile Ministerului Educaţiei şi ale tuturor instituţiilor ce funcţionează în subordinea sau în coordonare cu acesta - diverse consilii, agenţii, autorităţi, servicii naţionale, cu competenţe în controlul şi evaluarea educaţiei şi cercetării. De asemenea, aici sunt stabilite atribuţiile Inspectoratelor Şcolare judeţene, a căror importanţă scade mult în avantajul consiliilor locale. Practic, Inspectoratele Şcolare Judeţene rămân instituţii cu rol de coordonare, supraveghere a modului cum sunt respectate standardele naţionale de educaţie, în desfăşurarea examenelor şi evaluărilor. De asemenea, acestea şi-au păstrat rolul de numire a directorilor de şcoli, după pe care le organizează însă consiliile de administraţie ale şcolilor, unde 50% din membri sunt cadre didactice, iar 50% sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice, părinţilor şi elevilor. Tot consiliile de administraţie aprobă planurile de încadrare şi comisiile concursurilor în vederea angajărilor de personal didactic. Directorul răspunde direct de selecţia, angajarea şi încetarea relaţiilor contractuale ale personalului didactic şi auxiliar, însă în baza deciziei emise de ISJ, astfel că rămâne neclară de fapt până unde merge autoritatea directorului în stabilirea politicii de personal. Codul Educaţiei este, şi din acest punct de vedere, o lege confuză, care exprimă nehotărârea minis­trului Educaţiei şi a sindicatelor între a schimba şi a păstra multe din vechile rânduieli. La nivel universitar nu se schimbă nimic, cu excepţia faptului că mandatul creşte la cinci ani.

• Studiile de master vor putea fi organizate şi de instituţii private şi confesionale

Schimbarea apare în ce priveşte dreptul de înfiinţare a studiilor de master, acordat oricărei instituţii, de stat, private sau confesionale, în domeniul în care deţine studii de licenţă acreditate definitiv şi supuse evaluărilor instituţionale periodice. Evaluarea va fi realizată tot de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS). Programele de studii pentru master sunt aprobate de senatele universitare, pe baza standardelor naţionale. Universităţile pot organiza programe de master şi la cererea unor instituţii publice sau a altor factori interesaţi şi dispuşi să le finanţeze. Programele de doctorat se vor înfiinţa ca şi până acum doar în universităţi aprobate de Ministerul Educaţiei şi de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Codul educaţiei reglementeaza forme de alianţă instituţională - consorţiul şi fuziunea prin absorbţie. Cel puţin una din instituţiile care intră în alianţă trebuie să fie acreditată prin lege. Consorţiul, cât şi instituţia rezultată prin fuziune, trebuie înfiinţate prin lege. Specializările autorizate provizoriu din instituţia rezultată în urma fuziunii urmează procedura normală de acreditare.

• Se menţine titularizarea, se introduce anul de mentorat

Printre modificările din Statutul personalului didactic se află prevederile legate de norma didactică - propusă la 40 de ore pe săptămână, unde intră şi activităţile metodice -şi prevederile legate de introducerea stagiului obligatoriu de practică pentru tinerele cadre didactice, timp de un an, sub îndrumarea unui mentor. Problema mentorului rămâ­ne una ambiguă, pentru că nu se specifică ce statut are studentul şi mentorul şi din ce bani vor fi plătiţi. Statutul stabileşte existenţa a două categorii de angajaţi: personalul didactic cu contract individual pe o perioadă nedeterminată (titularii) şi determinată (suplinitorii). Concursurile de titularizare sunt organizate de şcoli sau de grupuri de şcoli - cum a fost şi în acest an - şi, de asemenea, pot fi organizate şi de Inspectorate Judeţene, la cererea şcolilor.