ÎN PERIOADA 2012-2015 Producţia noastră de gaze - pe trend ascendent

Cantitatea totală de gaze naturale extrasă în ţara noastră s-a situat pe un trend ascendent, în perioada 2012-2015, înregistrându-se o creştere de circa 3,5%, venită prin majorarea producţiei micilor producători, arată ultimul Raport al Consiliului Concurenţei. Acesta subliniază că, în 2016, cantităţile de gaze naturale extrase au scăzut cu 11%, ca urmare a reducereii producţiei Romgaz.

Cererea totală de gaze naturale pe piaţa românească a înregistrat un declin de circa 16%, în perioada 2012-2015, cauzat de restrângerea activităţii industriale şi de măsurile de eficientizare a consumurilor întreprinderilor şi locuinţelor. Anul 2016 a adus revigoare de 2% a consumului naţional, ajustând contracţia consumului pe ansamblul întregii perioade de analiză (2012-2016) la 15%.

Piaţa producţiei de gaze naturale din România a fost una extrem de concentrată în intervalul analizat (2012-2016) şi cel mai probabil îşi va păstra caracterul duopolist şi în perioada următoare, ceea ce necesită continuarea monitorizării din partea autorităţii de concurenţă. Producătorii dominanţi din România sunt Romgaz şi OMV Petrom, deţinând în medie, pe perioada de analiză, o pondere cumulată de aproximativ 95% din totalul de gaze naturale extrase.

În intervalul analizat, cantităţile de gaze naturale rezultate în urma activităţii de producţie au fost comercializate de producători atât în sectorul reglementat, cât şi în cel concurenţial. Accelerarea procesului de liberalizare a pieţei şi-a pus amprenta asupra evoluţiei volumelor de gaze naturale comercializate în cele două sectoare menţionate, trendul de creştere a sectorului concurenţial în detrimentul celui reglementat fiind demonstrat de cantităţile tranzacţionate în cadrul fiecăruia dintre acestea.

Consumul de gaze naturale din România a fost acoperit în perioada 2012-2016 din două surse: producţia internă şi import. În ceea ce priveşte importurile, Federaţia Rusă constituie principala sursă de provenienţă a acestora.

În perioada 2012-2015 importurile de gaze naturale s-au situat pe un trend descendent ca urmare a contracţiei consumului de gaze naturale, la nivel naţional. Anul 2016 a marcat o ieşire din tipare prin inversarea, în premieră, a raportului preţ din producţia internă/preţ din import. Consecinţa directă a scăderii preţului gazelor din import sub nivelul celor din producţia internă a fost majorarea cantităţilor de gaze importate. Infrastructura limitată de export reprezintă o barieră structurală semnificativă la intrarea pe piaţa producţiei de gaze naturale şi, implicit, în dezvoltarea de noi exploatări de gaze.

Obligaţia producătorilor de a pune cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie (aşa-numita "obligaţie de bandă"), necesare consumului CPET, este reglementarea cu cel mai puternic impact pe piaţa concurenţială, având în vedere că dimensiunea acesteia a influenţat în mod direct cantităţile rămase la dispoziţia producătorilor pentru piaţa concurenţială.

Modificarea legislaţiei în sensul limitării până la 31 martie 2017 a obligaţiei producătorilor de a pune cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile de gaze naturale destinate consumului clienţilor casnici au condus la eliminarea interferenţei între piaţa reglementată şi cea concurenţială.

Tranzacţionarea pe pieţele centralizate, devenită obligatorie începând cu anul 2014, a marcat debutul etapei de reformare a sistemului de comercializare a gazelor naturale din România, în sensul transparentizării pieţei şi construirii unor referinţe de preţ.

Cadrul legislativ aplicabil în perioada 2014-2015 nu a condus la rezultate notabile în privinţa creşterii lichidităţii pieţelor centralizate şi, implicit, în privinţa asigurării unor semnale de preţ. În schimb, implementarea prin OUG 64/2016 (începând cu 1 decembrie 2016) a unui nou cadru legislativ privind obligaţiile de tranzacţionare, cu un regim sancţionatoriu mult mai drastic/riguros a condus la efecte rapide şi consistente în ceea ce priveşte creşterea cantităţilor tranzacţionate.

bursa, legislatie, obligatii, import, export, rusia, cantitate, trend ascendent, comercializare, lichiditate, piete centralizate, caracter duopolist, semnale, regim sanctionatoriu.