Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele şapte luni ale acestui an cu un deficit de 5,14 miliarde lei, reprezentând 0,63% din PIB, în scădere faţă de primul semestru, dar în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate vineri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor.
După primele şase luni, bugetul consolidat avea un deficit de 6,3 miliarde lei, reprezentând 0,77% din PIB, ceea ce indică un excedent de circa 1,2 miliarde lei în luna iulie.
În primele şapte luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,23% din PIB sau 1,74 miliarde lei.
În aceste condiţii, senatorul PNL Florin Cîţu se aşteaptă la o rectificare bugetară negativă în septembrie.
Domnia sa a comentat, pe Facebook: "Ce se întâmplă dacă Guvernul face o rectificare bugetară pozitivă? Simplu. Dragnea şi PSD nu au cum să se opună unei comisii de anchetă pentru a se vedea cum s-a ajuns la rectificare pozitivă. Există opinia Curţii de Conturi (care din punctul meu de vedere s-a antepronunţat, aşa cum am arătat în februarie) pentru rectificarea bugetară din 2016 care spune clar că în aceste condiţii rectificarea bugetară trebuie să fie negativă!
O rectificare bugetară pozitivă combinată cu refuzul lui Dragnea pentru o comisie de anchetă pe acest subiect reprezintă înca o dovadă că PSD foloseşte instituţiile statului, ANAF, Curtea de Conturi, INS, CNP, ASF, CCR, etc, în interes de partid şi împotriva opoziţiei politice, a sectorului privat şi a cetăţenilor care se opun agresiunii PSD împotriva României.
Execuţia bugetară de până acum arată foarte clar de ce Dragnea şi PSD sunt disperaţi să facă rost de bani. De aici apare creşterea TVA în 2019 (era programată o scădere la 18%), furtul banilor destinaţi Pilonului II de pensii şi vor mai urma taxe pentru sistemul de asigurări şi financiar-bancar în general.
Nu mai este un secret că PSD+Dragnea vor introduce mai multe taxe şi accize. Banii destinaţi Pilonului II de pensii nu le ajung. Rămâne să aflăm doar cât de mari şi cat de multe!"
Prim-ministrul Mihai Tudose doreşte ca în maximum trei săptămâni să fie gata draftul de buget pentru anul viitor, iar în octombrie să fie depus în Parlament.
Acesta a declarat, vineri: "Pentru coerenţa actului guvernamental, politic, parlamentar, în două-trei săptămâni maximum să avem draftul de buget pentru a intra într-o normalitate. În octombrie, să depunem bugetul pe 2018 la Parlament, iar o dată cu acest draft să avem şi toate măsurile legislative, inclusiv pe domeniul fiscal, pentru a fi sustenabil proiectul de buget, la pachet, să nu bâlbâim, să ne trezim în ianuarie că trebuie, pentru a pune în practică bugetul, să avem nişte legi care ar fi trebuit făcute în Parlament şi în Guvern în 2017 şi atunci răspunsul este că în trei săptămâni veţi avea pachetul complet".
Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe din primele şapte luni ale acestui an a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor, conform news.ro.
"Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (...) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 146,4 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,4 % faţă de primele şapte luni ale anului trecut", arată raportul bugetar lunar.
Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele şapte luni la încasările din contribuţiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii şi venit (+10,8%) şi din venituri din capital (+15,2%).
"Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 6,5% faţă de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale. Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 62% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate", se arată în raport.
Încasările din TVA s-au redus în primele şapte luni cu 4,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce, în primele şase luni, scăderea a fost de 4,3%, sugerând un declin şi mai mare în iulie.
Încasările din accize au fost cu 5,8% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.
Totodată, sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 6,5 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele şapte luni de 146,4 miliarde lei, în creştere cu 11,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare faţă de primele şase luni, când rata de creştere era de doar 10%.
Cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, subvenţiile sunt în creştere cu 22,3%, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială au urcat cu 10,7%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 8,4 miliarde lei, respectiv 1% din PIB, în scădere cu 34,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.
În primele şapte luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 12,8 miliarde lei, respectiv 1,7% din PIB-ul de anul trecut, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.
În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.
Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.
Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.
• CFA: Indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut cu 0,3 puncte în iulie
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut în iulie, comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 59,7 puncte (minus 0,3 puncte).
Conform unui comunicat remis, duminică, majorarea s-a datorat componentei condiţiilor curente.
"Astfel, indicatorul condiţiilor curente a fost de 75,0 puncte, valoare în scădere cu 1,2 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut marginal cu 0,2 puncte până la valoarea de 52 puncte", se menţionează în comunicat, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 75% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valorile mediane ale anticipaţiilor atât pentru orizontul de şase luni cât şi pentru cel de 12 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valori similare cu cele înregistrate în exerciţiul anterior).
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2018/august 2017) a înregistrat o valoare mediană de 2% (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior).
Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă la leu, atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 80% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat în luna mai 2011. Acesta doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.
Indicatorul de încredere macroeconomică are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.