ÎN PROGNOZA INFLAŢIEI  BNR nu a luat în calcul impactul taxelor speciale pentru 2014

• Guvernatorul nu a fost consultat pentru creşterea impozitelor

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că nu a fost consultat pentru creşterea impozitelor, dar înţelege decizia Guvernului, mai ales că este vorba de o coaliţie, sperând că producătorii vor asuma costuri.

Domnia sa a spus: "Guvernul poate să stabilească taxe şi impozite pentru că este apanajul său, oferit de Constituţie şi asta în orice stat din lume (...) Ăsta e comentariul instituţiei. Dar să vă spun şi un comentariu personal, ca economist pot să-mi permit. Într-adevăr, în România acum, poate mai mult decât orice este bine să stimulăm munca pe toate căile şi să ţinem sub control cheltuielile administrative şi cheltuielile sociale. Dar asta în condiţiile de echilibru social şi politic. Eu am fost acolo un an de zile, ştiu cât de greu este să ţii un echilibru politic şi unul social. Şi mai ştiu, şi anul trecut este încă o dovadă, că atunci când iei nişte măsuri dar nu mai ai echilibru politic şi social, te duci înapoi cu un an, cu doi, cu trei şi asta costă foarte mult chiar în materie de stabilitate financiară, stabilitate a preţurilor. În consecinţă, eu nu mă pot aşeza în poziţia chibiţului, cel care comentează. Cel care e acolo are responsabilitate. Eu ce să spun? Să-mi dau şi eu cu părerea şi ce să spun? Sunt la şezătorile de la televiziuni? Era mai bine aşa, să-l impozităm pe ăla, să-l tăiem pe ăla? Cel care are responsabilitatea, şeful guvernului. Decizia politică ce rol are? Se dă aşa cu băţul? Nu vedeţi ce proces complicat? Se ia în cadrul unei coaliţii.(...) Nu putem să ne asumăm rolul de a-i spune Guvernului majorează taxa cutare sau n-o majora pe aceea. Dacă suntem întrebaţi ne spunem punctul de vedere şi nu pot să vă spun că aici am fost întrebaţi. Dar preocuparea noastră este ca acest acord să rămână în picioare, pentru că el dă credibilitate ţării, ne ajută să ne împrumutăm în continuare pe pieţele internaţionale şi pe piaţa internă la costuri reduse, să nu mai avem necazurile care se conturau, de exemplu, anul trecut. Pe chestiunile astea da ne-am spus părerea şi suntem de partea, de aia şi semnăm acest acord, chiar dacă în interiorul lui apar, să spunem, nemulţumiri".

În ceea ce priveşte impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".

"O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, îşi mai micşorează din profit, îşi mai trece pe eficienţă (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care doreşte să rămână în piaţă. Să-şi crească şi productivităţile, să mai reducă din birocraţia internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anteriorară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe preţurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Şi asta vom vedea. Nu?", a afirmat şeful băncii centrale, întrebat cine "va înghiţi" costurile provenite din creşterea accizelor şi a taxelor pe proprietate.

El a adăugat că experienţa arată că maniera de judecată de tipul dacă s-a majorat preţul la benzină imediat se transferă în preţul pătrunjelului transportat cu autobuzul de la ogor la piaţă este depăşită.

Mugur Isărescu a evidenţiat că România a ajuns cu prima de risc aproape de nivelul Poloniei şi mai mult de jumătate faţă de Ungaria.

"Ne împrumutăm în prezent mai ieftin decât Italia şi mai ieftin decât Slovenia, decât ţări din zona euro, nici nu vorbesc de Grecia. Acest lucru se reflectă în bugetul României în sute de milioane de euro, sute de milioane de euro economisiri la buget din dobânzi", a adăugat guvernatorul BNR.

•

• Accizele vor creşte, anul viitor, cu 4,77%,

Mugur Isărescu a mai spus că datele de pe piaţa futures a ţiţeiului indică în prezent o scădere a cotaţiilor până în toamna anului viitor, ceea ce ar putesa impact pozitiv asupra preţurilor din piaţă.

Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool. Premierul Victor Ponta a declarat luni că accizele vor fi indexate de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb.

Banca Centrală Europeană a anunţat la 1 octombrie un curs de 4,4485 lei pe euro, mai redus cu 1,6% faţă de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizată în acest an.

Pe de altă parte, accizele la carburanţi vor fi majorate de Guvern, începând cu luna ianuarie a anului viitor, cu 16-21% comparativ cu valorile actuale, care reflectă plusul de 7 euro cenţi pe litru, creşteri de taxe fiind pregătite pentru benzina cu plumb şi fără plumb, pentru motorină, precum şi pentru petrolul folosit drept combustibil pentru motor. Astfel, acciza la benzina cu plumb va fi majorată de la 547 euro/tonă la 637,9 euro/tonă, respectiv de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă.

Acciza la benzina fără plumb va urca de la 467 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorină va fi ridicată de la 391 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri, potrivit Mediafax.

Pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va fi majorată de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

•

• Impozitul pe construcţii speciale - 1,5% din valoarea construcţiei

Impozitul pe construcţii speciale va fi 1,5% din valoarea construcţiei şi va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, şi în funcţie de trotuare şi semne de circulaţie, fiind pus şi pe jgheaburi şi piloni antene telefonie mobilă, radio şi tv, instituţiile publice fiind însă scutite de plată.

"Impozitul pe construcţii se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX - Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru introducerea impozitului.

Impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.