Plenul Consiliului Economic şi Social a dezbătut proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G. Conform punctului de vedere publicat pe site-ul instituţiei, doi reprezentanţi ai sectorului patronal au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului, iar trei s-au abţinut. Alţi doi reprezentanţi ai părţii patronale, reprezentanţii părţii sindicale şi reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ale societăţii civile au votat însă pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de lege. Concret, ei au semnalat că "proiectul de act normativ nu pune accent pe eficienţa economică, favorabilă cetăţeanului român", şi că nu este însoţit de un "studiu complet asupra nivelului de risc privind sănătatea populaţiei şi eventuale măsuri care ar trebui impuse în aceste condiţii celor care implementează reţele 5G". Un alt element de critică a fost că "întregul proiect de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili, mai degrabă decât pe abordarea şi identificarea riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare susţinută la nivelul UE. Instrumentele UE cu privire la securitatea cibernetică a reţelelor 5G pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui să fie reglementate şi implementate pentru a atinge nivelul de securitate dorit". De asemenea, se argumentează că "se impune ca înainte de adoptarea proiectului de act normativ acesta să fie modificat astfel încât să răspundă tuturor observaţiilor transmise de Ministerului Justiţiei".
Conform informaţiilor prezentate în această săptămână de mai multe instituţii media, Ministerul Justiţiei a avizat favorabil proiectul de lege, însă a menţionat anumite aspecte care ar necesita clarificări. Printre acestea, Minsterul Justiţiei consideră că este necesară justificarea temeinică a prevederilor privind mecanismul de autorizare instituit, respectiv a criteriilor pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, precum şi pentru retragerea ei. Se face referire şi la faptul că Ministerul de Externe este cel care are competenţa de a verifica compatibilitatea prevederilor proiectului de lege raportat la cerinţele pieţei unice europene, pe coordonata privind libera circulaţie a mărfurilor. La fel, având în vedere că anumite măsuri sunt susceptibile de a avea impact anticoncurenţial, Consiliul Conucrenţei este cel care trebuie să se pronunţe pe acest aspect.
În plus, condiţiile de emitere a avizului CSAT sunt nelcare şi lipsite de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizării. Având în vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiţie de legaşitatea, omisiunea unor criterii clare şi obiective, care să permită controlul jurisdicţional reprezintă o împrejurare să conducă la încălcarea prevederilor art 1, alin 3 şi 5 din Constituţie.
În pofida acestor aprecieri, proiectul de lege privind dezvoltarea reţelelor 5G este de aşteptat să intre în curând pe agenda Executivului în cadrul unei viitoare şedinţe de guvern. După ce va fi adoptat de Guvern, proiectul de lege va fi înregistrat la Parlament şi va intra în dezbaterea celor două Camere.