Încălzirea locuinţelor cu hidrogen, o fantezie toxică şi puternic explozivă

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European, condusă de Cristian-Silviu Buşoi, a adoptat zilele trecute o serie de propuneri privind revizuirea Directivei de Performanţă Energetică a Clădirilor (EPBD), care au ca scop reducerea drastică a consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.

Astfel, toate clădirile noi trebuie să îndeplinească cerinţa emisiilor nete zero din 2028, în timp ce acelaşi standard este cerut pentru clădirile noi ale autorităţilor publice din 2026.

Aceasta înseamnă că nu vor mai fi permise sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili, iar termenul de eliminare completă este 2035, dacă nu va fi permisă utilizarea lor până în 2040 de către Comisia Europeană. În plus, clădirile rezidenţiale care sunt supuse unor lucrări de renovare majore trebuie să fie echipate cu instalaţii solare până în 2032. Autorităţile naţionale vor stabili măsurile necesare pentru atingerea acestor ţinte şi sunt permise o serie de derogări.

Hidrogenul face parte dintre "combustibilii" care sunt acceptaţi pentru încălzirea locuinţelor, iar opţiunea a fost recent analizată într-un articol de pe site-ul publicaţiei EUobserver.

Pentru acest "combustibil al viitorului" s-a ajuns la un compromis din punct de vedere al noilor prevederi din EPBD.

După cum arată EUobserver, în schimbul unor ţinte mai ambiţioase decât ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte renovarea clădirilor, s-a adoptat o măsură mai "relaxată" referitoare la utilizarea hidrogenului.

Aceasta se referă la posibilitatea instalării unor centrale termice hibride, care funcţionează pe gaze naturale, dar pot fi trecute pe hidrogen.

Reprezentanţii unor ţări din UE au venit cu argumente solide referitoare la instalarea pompelor de căldură. "Este uşor să spui că pompele de căldură reprezintă opţiunea mai bună, însă anumite reţele electrice, cum este cea din Bulgaria, sunt fragile", iar de aceea "este nevoie de flexibilitate în utilizarea biogazului şi hidrogenului", a declarat un participant la negocieri, conform articolului de la EUobserver.

Utilizarea hidrogenului este susţinută puternic de grupuri de lobby precum European Heating Industry (EHI), care face parte din European Hydrogen Alliance (EHA). Organizaţia EHA are în spate corporaţii puternice cum sunt Shell şi BP şi pledează pentru maximizarea utilizării hidrogenului în noua structură energetică a Europei.

Motivul este simplu. Una dintre cele mai ieftine variante, aşa-numitul "hidrogen albastru", se obţine din combustibili fosili şi este considerat "sursă verde" deoarece procesul include şi capturarea carbonului rezultat în urma procesului de producţie, adică nu vor exista emisii. Din păcate, tehnologia capturării carbonului nu este scalabilă, deci nu poate fi utilizată eficient pentru producerea hidrogenului din gaze naturale.

Acestor grupuri de lobby li s-a opus "o coaliţie largă de experţi", după cum scrie EUobserver, care susţine că încălzirea cu hidrogen este "o distragere a atenţiei periculoasă".

Unul dintre studiile citate a fost realizat de specialiştii de la Institutul Federal de Tehnologie din Elveţia (ETH) şi arată că hidrogenul verde este de circa trei ori mai scump decât pompele de căldură.

EUobserver subliniază că acest studiu este ultimul dintr-o listă lungă de analize care ajung la aceeaşi concluzie: hidrogenul nu este potrivit pentru încălzirea locuinţelor.

Motivul principal îl reprezintă eficienţa deosebit de redusă. Una dintre comparaţii subliniază că "hidrogenul utilizează de şase ori mai multă energie pentru a produce o cantitate de căldură similară cu pompele de căldură electrice".

Acesta este rezultatul pierderilor masive de energie care au loc în toate etapele, de la producţie, transport, până la consumul final.

"Utilizarea hidrogenului ca sursă de încălzire sau sursă de energie pentru milioane de oameni este o fantezie completă", a declarat Paul Martin, expert în chimie şi arhitect de fabrici chimice, pentru EUobserver.

Martin a subliniat că toate conductele de gaze şi toate sistemele de transmisie trebuie înlocuite dacă se doreşte utilizarea hidrogenului. Trebuie înlocuite şi aragazele şi centralele existente cu dispozitive care încă nu există pe piaţă, după cum a mai accentuat expertul în chimie.

De parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, un studiu realizat la cererea guvernului Marii Britanii arată că riscul exploziilor este de patru ori mai mare în cazul utilizării hidrogenului decât în cazul utilizării gazelor naturale.

Probabil că aceasta nu reprezintă o problemă majoră pentru autorităţile europene. În fond, orice explozie este, conform definiţiei, o sursă puternică de căldură. Iar dacă explozia vine la utilizarea hidrogenului, atunci este o sursă complet "verde", nu-i aşa?

Dar nici riscul de explozie nu este de ajuns. Cantităţile de oxid de azot emise se pare că sunt mai mari decât în cazul arderii gazelor naturale, adică este "demolată" complet şi una dintre justificările pentru eliminarea gazelor naturale şi a aragazelor tradiţionale, o justificare amplificată de mass-media în ultima perioadă, deoarece ar contribui substanţial la creşterea cazurilor de astm.

Un efect secundar deloc de neglijat al utilizării hidrogenului pentru încălzirea locuinţelor îl reprezintă creşterea preţurilor pentru utilizările industriale, după cum mai arată EUobserver, iar aceasta înseamnă scăderea competitivităţii pentru numeroase ramuri industriale din UE.

Niciuna dintre aceste probleme nu a fost abordată în ultima şedinţă a Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European, condusă de Cristian-Silviu Buşoi.

Marşul către economia "alimentată" cu hidrogen continuă în Europa sub conducerea unor "lideri" care nu sunt doar complet rupţi de realitate, ci par să îşi facă un titlu de onoare din ignorarea legilor fizicii.