Încep dezbaterile generale asupra codurilor penale

Actualizare 15:15 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, astăzi, la finalul dezbaterilor generale privind modificarea Codurilor penale, că preşedintele are dreptul constituţional de a sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia pe modificările aduse legilor justiţiei, că se aştepta la acest lucru, dar că modul în care se exprimă public depinde de fiecare preşedinte.

Referitor la îngrijorarea lui Iohannis cu privire la aceste legi, ministrul Justiţiei a spus că afirmaţia "nu are nicio acoperire".

"Vă mărturisesc că le-am citit pe internet (declaraţiile lui Iohannis - n.r.). De foarte multe ori am spus şi repet următorul lucru: să ne cunoaştem, să ne respectăm limitele de competenţă legală şi constituţională. Faptul că preşedintele vrea să sesizeze CCR, Comisia de la Veneţia intră în limitele de competenţă constituţională ale preşedintelui. Modul în care îşi exprimă public această competenţă depinde de fiecare preşedinte (...). Am văzut şi eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, că este un termen care a fost folosit de-a lungul timpului ca nu cumva, din mers, să se rescrie Constituţia. Categoric afirmaţia nu are nicio acoperire", a spus Tudorel Toader.

Toader mai spune că CCR a admis 22 de soluţii legislative din totalul de câteva sute la cele trei legi ale justiţiei.

"Am văzut afirmaţia potrivit căreia pe legile justiţiei au fost necesare trei decizii ale CCR. Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată şi Curtea se pronunţă de fiecare dată când este sesizată. (...) Curtea a admis în total 22 de soluţii legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dintre cele admise ca neconstituţionale sunt de necorelare legislativă şi nu pe fond a reglementării contrare a Constituţiei", a mai spus el.

Ministrul s-a arătat surprins de faptul că preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat "preocuparea" privind înfiinţarea secţiei de anchetare a magistraţilor, deoarece CCR a decis că este constituţion ală.

"Am observat că a exprimat preocupare pentru faptul că, prin legile cele trei ale justiţiei, au fost consacrate instituţii noi. Sigur făcea referire la acea secţie specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistraţi. Aici, critica m-a surprins pentru că indirect critică decizia CCR (...) care a consacrat constituţionalitatea respectivei soluţii legislative. Prin urmare, are competenţa constituţională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze", a continuat Tudorel Toader.

(M.D.)

------------

Actualizare 13:00 Ministrul Justiţiei a declarat că va continua evaluarea privind modificările Legilor Justiţiei

În cadrul dezbaterii privind Legile Justiţiei, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a precizat că a primit foarte multe propuneri privind cele patru coduri penale, iar ministerul va continua evaluarea, pentru a vedea "dacă nu cumva este nevoie şi de alte modificări în afară de cele din proiectul de acum", informează News.ro.

La dezbateri participă ministrul Justiţiei, preşedintele CSM, Simona Marcu, reprezentanţi ai Parchetului General şi ai Asociaţei Procurorilor şi Formului Judecătorilor.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a anunţat că până luni comisia va primi observaţiile asupra modificărilor Codurilor penale, iar marţi la ora 15.00 vor avea loc dezbateri. fără vot.

Simona Marcu, preşedintele CSM a precizat: "Exprim interesul major pe care îl manifestă CSM faţă de propunerile de modificări. CSM se va implica atent în această procedură legislativă. Suntem de acord că era necesară moificarea codurilor pentru punerea în acord cu deciziile CCR".

La rândul său, ministrul Justiţiei explicat: "Considerăm necesară mosificarea respectivelor coduri. Ştiţi că în aprilie anul trecut am iniţiat un proces de evaluare a celor patru coduri. Am transmis către întregul sistem judiciar, facultăţile de drept, invitaţia de a participa la evaluarea acestora şi să ne trimită propuneri. Avem foarte multe propuneri primite din sistem, de la facultăţi. Noi vom continua evaluarea la nivel de minister să vedem dacă nu cumva este nevoie şi de alte modificări în afară de cele din prooiectul de acum".

De asemenea, Tudorel Toader a afirmat că Ministerul Justiţiei încă centralizează aceste propuneri, urmând să anunţe "un punct de vedere documentat şi asumat instituţional".

-------------

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei începe, astăzi, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală şi a Codului de procedură civilă, informează News.ro.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei se reuneşte, începând cu ora 12.00.

Pe ordinea de zi a şedinţei se află dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a decis, în 20 aprilie, ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal şi Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai.

Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea "normalizarea vieţii în România".

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis precizat: "Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea - este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament".

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate.

Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni.

Totodată, suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

În cele din urmă, datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

Conform proiectului, dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.