INCONŞTIENŢA AUTORITĂŢILOR Romsilva a aprobat defrişări în zonele afectate de inundaţii

După inundaţiile recente care au afectat mai multe judeţe, printre care şi Gorj, Vâlcea sau Argeş, oficialii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, au aprobat o licitaţie pentru defrişarea unei suprafeţe de peste 18.000 de metri cubi de pădure în Gorj, cu toate că una dintre cauzele principale ale viiturilor a fost tăierea pădurilor. Decizia este cu atât mai surprinzătoare dacă ţinem cont că, printre localităţile vizate de aceste defrişări, se numără Novaci şi Polovragi - grav afectate de inundaţii. În plus, reprezentanţii regiei au ignorat anunţul ministrului Mediului, Attila Korodi, potrivit căruia vor fi verificate autorizaţiile pentru exploatările silvice, care au fost emise de Direcţia Silvică Gorj.

Deszo Garda, fost deputat de Harghita şi membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor, ne-a declarat că problema cea mai mare în cazul defrişărilor de pădure este că nu se calculează prejudiciile, iar autorităţile încearcă să mascheze efectele negative ale acestui proces.

Domnia sa ne-a precizat: "Au existat momente în care poliţia a încercat să-şi facă datoria şi să dezvăluie exploatările ilegale, dar întotdeauna a intervenit cineva din mediul politic şi cazul a fost muşamalizat. Părţile implicate în aceste defrişări urmăresc doar obţinerea profitului şi niciodată nu au estimat prejudiciul. Dacă un procuror constată că nu există consecinţe negative, nu se poate face nimic pentru a opri defrişările".

În plus, o sursă apropiată situaţiei care a dorit să îşi păstreze anonimatul ne-a explicat că într-un cadru legal, se poate defrişa, anual, 10% dintr-o suprafaţă de pădure, dar aceasta trebuie reîmpădurită în cel mult doi ani.

"Aici este problema noastră, pentru că doar 1-2% din pădurile defrişate au fost reîmpădurite. Romsilva, ocoalele silvice şi Ministerul Mediului sunt cu toţii parte din această mafie a lemnului. De exemplu, la Gheorgheni, Direcţia Silvică Harghita a fost împărţită în două ocoale silvice private, dar cu aceeaşi conducere şi aceiaşi angajaţi", potrivit sursei citate.

• WWF: "UE a introdus un regulament pentru combaterea comerţului ilegal cu lemn"

Anul trecut a intrat în vigoare Regulamentul UE privind comerţul cu lemn (EUTR 995), instrument ce urmăreşte prevenirea şi combaterea comerţului recoltat în mod ilegal în interiorul statelor membre, potrivit unui raport al organizaţiei non-guvernamentale World Wide Fund for Nature (WWF). Studiul arată că multe dintre statele Uniunii Europene, printre care şi România, nu reuşesc să ţină pasul cu legislaţia europeană şi să oprească fenomenul comerţului ilegal cu lemn. În prima jumătate a anului, doar 11 ţări UE au adoptat în legislaţia naţională proceduri solide care ar putea controla comerţul cu lemn şi produse din lemn, setând sancţiuni mari pentru nerespectarea regulilor. WWF consideră că, pentru a reduce exploatarea ilegală a lemnului şi pentru a preveni distrugerea pădurilor, e nevoie de implicarea maximă a tuturor factorilor interesaţi în aplicarea legislaţiei din domeniu. Reprezentanţii organizaţiei fac apel la autorităţi să ia în serios problema tăierilor ilegale şi a comerţului cu lemn recoltat ilegal, având în vedere că prejudiciile produse prin aceste fapte ilicite ameninţă, de fapt, viitorul pe termen mediu şi lung al sectorului forestier şi al domeniilor conexe, al calităţii mediului şi al nivelului de trai, în general. Activiştii apreciază că administrarea pădurilor naţionale ar trebui să se găsească în topul preocupărilor Guvernului.

Costel Bucur, directorul programului de păduri şi arii protejate al WWF, a declarat: "Ţara noastră este printre ultimele în ceea ce priveşte transpunerea EUTR, iar această stare de mediocritate nu face decât să ne dea măsura seriozităţii cu care abordăm problema lemnului şi a utilizării acestuia. Avem resurse lemnoase de invidiat, care ne obligă să fim campioni la felul în care o gestionăm. Am fi putut face mai mult şi mai devreme".

Studiul WWF arată că, în ultima vreme, creşterea economică mondială a generat o creştere a presiunii asupra pădurilor, iar această creştere a cererii pentru lemn şi produse din lemn, coroborată cu deficienţele instituţionale şi de guvernanţă existente fac ca tăierile ilegale şi comerţul aferent să devină o problemă de interes internaţional major.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, a raportat că inundaţiile recente au distrus, integral sau parţial, aproximativ 500 de kilometri de drumuri forestiere şi au afectat, printre altele, 42 de hectare de plantaţii forestiere. Potrivit Romsilva, inundaţiile au avut loc, în special, în judeţele Argeş, Vâlcea, Gorj, Teleorman, Hunedoara, Caraş-Severin, Bacău, Suceava, Timiş şi Mehedinţi.