Încrederea în economia României a continuat să crească în luna septembrie pentru a cincea lună consecutiv, cu 2,2 puncte, atingând valoarea de 88,8 puncte faţă de 86,6 puncte în luna august, cel mai ridicat nivel din martie încoace, conform indicatorilor de încredere comunicaţi ieri de Comisia Europeană. Indicatorii vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene în luna septembrie.
Indicatorul agregat ESI al Comisiei a recuperat astfel, în cele cinci luni de creştere, mai bine de jumătate din scăderile din perioada martie-aprilie, însă ritmul recuperării încrederii în economia românească este în temperare şi nu a revenit la nivelurile pre-lockdown - în contextul incertitudinii privind viteza de recuperare a economiilor europene. Evoluţia este sinonimă cu revenirea încrederii din economiile zonei euro unde ritmul recuperării s-a termperat.
În România, recuperarea continuă a ESI (Economic Sentiment Indicator) a fost condusă de reducerea pesimismului din servicii, comerţul cu amănuntul şi construcţii, în timp ce în industrie încrederea a avut uşor de suferit în septembrie.
Practic, se evidenţiază creşterea indicatorului de încredere în servicii (cel mai afectat sector de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc) cu 7,7 puncte lună/lună, pentru a patra lună consecutiv în septembrie, la -12,4 puncte (maximul din martie).
De asemenea, indicatorul de încredere în comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,2 puncte lună/lună la -1,6 puncte (maximum din martie). În sondajul ce vizează consumatorii, indicele intenţiei de plasare de comenzi a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă de la -3,6 puncte în august la 7,4 puncte în septembrie, indicând şi o majorare a încrederii consumatorilor.
În august, indicatorul ESI pentru retail crescuse cu un ritm lunar de 10,3 puncte la -1,8 puncte într-o evoluţie pusă de analişti atât pe seama ameliorării percepţiei de risc cu privire la criza sanitară, cât şi pe perspectiva continuării procesului de majorare a venitului real disponibil al populaţiei - inclusiv semnalele privind majorarea pensiilor.
Totodată, indicatorul de încredere în sectorul de construcţii s-a majorat pentru a cincea lună la rând în septembrie, cu 1,3 puncte raportat la august la -13,1 puncte (maximul din martie), evoluţie influenţată de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de creşterea investiţiilor publice.
Pe de altă parte, indicatorul de încredere din sfera industriei s-a redus cu 0,2 puncte la -6,1 puncte în luna septembrie după o consolidare la -5,9 puncte în august. Scăderea a venit pe fondul scăderii indicatorului aşteptări de producţie care în România a revenit în teritoriul negativ scăzând la -0,5 puncte de la 1,4 puncte în august şi 6,4 puncte în iulie. Indicele comenzilor din industrie s-a îmbunătăţit uşor în septembrie, la fel ca indicele comenzilor la export. Indicele pentru angajări s-a îmbunătăţit de asemenea cu 2,3 puncte la -8,0 puncte, iar indicele privind aşteptările preţurilor de vânzare cu 0,3 puncte la 6,4 puncte.
La nivelul zonei euro ESI a continuat să recupereze teren în toate economiile mari ce folosesc moneda unică, în principal Italia (+8,4 puncte), Franţa (+5,8 puncte), Olanda (+2,1 puncte), Spania (+1,6 puncte) şi Germania (+1,2 puncte). În aceste ţări au fost recuperate între 55% (Spania) şi 80% (Germania) din pierderile în încredere apărute ca urmare a lockdown-ului.
La rândul său, indicele EEI (Employment Indicator Index) al Comisiei pentru România marchează o revenire mai solidă, la 100,1 puncte în septembrie, faţă de 108,2 puncte în februarie, înainte de criza Covid-19. Evoluţia aşteptărilor privind piaţa muncii este considerabil mai bună decât cea din zona euro, unde EEI este cotat la 91,8 puncte.
Revenirea continuă şi în accelerare a EEI în România (+3,1 puncte în iulie, +3,4 puncte în august şi +3,6 puncte în septembrie) indică o îmbunătăţire a planurilor de angajare în toate cele sectoare economice, respectiv industrie, servicii, comerţul cu amănuntul şi construcţii.