INDUSTRIA DE GAMBLING - EDIŢIA A II-A Prin cenuşa imperiilor - grandoarea şi decadenţa cazinourilor istorice

Perioada în care Bucureştiului i se mai spunea micul Las Vegas pare destul de departe şi şansele să se revină la acea stare de fapt sunt destul de mici, din diverse cauze. Dincolo de zecile de cazinouri care s-au deschis şi închis, într-un ritm alert, în ultimii 23 de ani, ţara noastră a avut câteva astfel de stabilimente celebre la nivel european, a căror valoare arhitecturală este una de patrimoniu, respectivele clădiri intrând în istoria localităţilor în care au fost construite. Din păcate, istoria nu este întotdeauna respectată.

• Constanţa

Cel mai cunoscut, dar şi cu o "viaţă" foarte zbuciumată cazinoul din Constanţa s-a transformat în subiect de dispute politice. A fost construit între 1904 - 1909 şi inaugurat în luna august a anului 1910. În zona în care se află astăzi mai fusese, între 1880-1902, o construcţie de lemn, o cazină, cum se numea - loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turişti. Construcţia unui edificiu cu funcţii asemănătoare marilor cazinouri europene a început prin anul 1904. Iniţial, planurile sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, ulterior Primăria încredinţând modificarea lor unui arhitect de origine franceză, Daniel Renard.

În anul 2007, Cazinoul din Constanţa a fost dat în concesiune de administraţia locală, pentru 49 de ani, companiei israeliene Qeenco Leisure Internaţional, operator internaţional ce deţine cazinouri de lux în întreaga lume, fiind singura firmă interesată de obiectivul respectiv. Redevenţa negociată a fost de 140.000 de euro pe an, iar investitorul era obligat că în primii 5 ani de la semnarea contractului de concesiune să investeas-că în renovare şi consolidare şi să-l introducă în circuitul internaţional al cazinourilor. Procedura de concesionare a Cazinoului din Constanţa a demarat în ianuarie 2006, s-au desfăşurat două etape ale licitaţiei internaţionale şi pentru că s-a prezentat o singură firmă, a urmat des-făşurarea negocierii directe. După ce a cheltuit 2 milioane de euro prin începerea reabilitării clădirii emblematice a Constanţei, compania israeliană a renunţat la investiţie.

În ultimii trei ani cazinoul s-a "plimbat" între Ministerul Turismului şi autorităţile locale, disputele dintre Elena Udrea şi Radu Mazăre pe această temă fiind celebre. În 2011, Consiliul Local Constanţa a dat Cazinoul în administrarea Guvernului României, după care drumul a fost parcurs în sens invers.

• Bucureşti (Palace - Vernescu)

Casa Lenş - Vernescu se află pe celebra Cale a Victoriei, şi a fost ridicată în jurul anului 1820. La vremea res-pectivă, aceas-ta era cea printre cele mai impunătoare construcţii bucureştene. La început, clădirea i-a aparţinut boierului Filip Lenş, iar din1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gună Vernescu, la solicitarea căruia arhitectul Ion Mincu a efectuat restaurarea totală (1887 -1889).

În anul 1990, premierul Petre Roman a dat Casa Vernescu în proprietatea Uniunii Scriitorilor din România, însă printr-o Hotărâre de Guvern din 2000 s-a stabilit că imobilul este în proprietatea publică a statului, administratorul fiind Ministerul Culturii.

Potrivit actului normativ din 2000, imobilul este dat însă în folosinţă cu titlu gratuit Uniunii Scriitorilor pe o perioadă de 49 de ani. Între 1993 - 1995, Casa Vernescu a fost refăcută şi modernizată, iar Uniunea Scriitorilor a închiriat imobilul unui operator de cazinouri, clădirea purtând numele de Casino Palace / Casa Vernescu.

Anul trecut, în luna mai, Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc (CAJN) a decis - după ce Compania Queen Investments Inc, care operează şi controlează Casino Palace din Bucureşti, şi-a cerut luni insolvenţa - să anuleze licenţa de operare a cazinoului de pe Calea Victoriei. Cum Primăria Capitalei are în plan sistematizarea Căii Victoriei, există un proiect care prevede translatarea întregii clădiri cu aproximativ 10 metri.

• Vatra Dornei

Cazinoul din Vatra Dornei, a fost construit din chetă publică, printre cei care au contribuit afişându-se însuşi împăratul Franz Joseph. Ridicat la sfârşitul secolului XIX, cu de-s-tinaţie precisă, lumea bună a Vienei, care venea la băi la Vatra Dornei şi avea nevoie de distracţie. Arhitectura semăna izbitor cu cea a Cazinoului din Baden - Austria. Clădirea cazinoului a fost construită în perioada 1896-1898, iniţial numindu-se Pavilionul Central al Băilor, îndeplinind de-a lungul timpului mai multe funcţiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte şi spectacole, precum şi pe final club muncitoresc. Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a fost inclus în Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava, elaborată în anul 2004. În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un res-taurant, o cofetărie, spaţii de utilitate publică. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirea cazinoului a fost folosită de armatele germane în scopuri militare. După instaurarea regimului comunist, Cazinoul a fost naţionalizat şi transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare.

În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. Cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secţiei de Boli Infecţioase au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Ro-mâ-nia. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină. Printre celebrităţile care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codrea-nu, generalul Gheorghe Argeşanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, Ion Antonescu, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din nefericire, anii de glorie sunt de mult apuşi, în acest moment cazinoul din Vatra Dornei este doar o ruină monument istoric.

• Sinaia

Cazinoul din Sinaia reprezintă şi astăzi unul dintre simbolurile staţiunii. Impunătoarea clădire a fost construită în doar câteva luni, principalul acţionar al cazinoului fiind baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo.

Inaugurarea a avut loc în iulie 1912, la spectacolul de des-chidere, a existat şi un concert susţinut de George Enescu, la care au asistat familia regală şi Titu Maiores-cu, pe atunci prim-ministru al ţării. Astăzi, monumentul se află în subordinea Consiliului Local al oraşului Sinaia şi adăposteşte Centrul Internaţional de Conferinţe, care dispune de 12 săli care găzduiesc evenimente de corporaţie şi evenimente cu caracter privat.

• Herculane

Cazinoul a fost ridicat în perioada 1862-1864, după planurile unui arhitect german. Conceput ca stabiliment de băi, este un edificiu de specific secolului XIX. Cazinoul a fost prevăzut cu sală de spectacole, res-taurant şi bazar. În anul 1956, întreaga clădire a fost cuprinsă de un incediu de proporţii, în urma căruia au căzut cele cinci statui de pe frontispiciu. Nici refacerea interioară nu a mai redat întocmai aspectul iniţial. Un afacerist local, Valeriu Verbinschi, a cumpărat cazinoul în 2009, cu 580.000 de euro, iar pentru a intra în posesia clădirii, a primit avizul Consiliului Judeţean Ca-raş-Severin. Noul proprietar şi-a propus să investească 6 milioane de euro pentru a reface complet clădirea căreia să-i redea strălucirea din perioada când era cel mai cunoscut cazinou din sud-estul Europei.